Reuniunea Consiliului Afaceri Externe, reuniunea Consiliul Afaceri Generale, lansarea misiunii civile a UE în Armenia (EUMA), prelungirea cu un an a "măsurilor comerciale autonome" aplicabile exporturilor ucrainene către UE, înregistrarea unei iniţiative cetăţeneşti europene (ICE) pe tema migranţilor în Europa, publicarea Eurobarometrului CE la aproape un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia, se află printre evenimentele perioadei amintite.

Consiliul UE
În cadrul Consiliului Afaceri Externe din 20 februarie 2023, s-a desfăşurat un schimb de opinii cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, la aproape un an după ce Rusia şi-a lansat invazia neprovocată, ilegală şi la scară largă. Miniştrii au discutat despre sprijinul militar acordat Ucrainei prin intermediul Instrumentului european pentru pace şi al activităţilor de instruire ca parte a misiunii de asistenţă militară a UE în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina). De asemenea, Consiliul a discutat despre nevoile urgente în ceea ce priveşte muniţiile. În acest sens, discuţia s-a axat pe modalităţile de intensificare a eforturilor comune ale UE, în special prin eventuale achiziţii la nivelul UE pentru a răspunde acestor nevoi. Este probabil ca subiectul să fie abordat de miniştrii apărării din UE în cadrul viitoarei lor reuniuni informale din Suedia, arată https://www.consilium.europa.eu/.

În continuare, miniştrii au desfăşurat un schimb de opinii cu privire la activitatea în curs în vederea adoptării celui de al 10-lea pachet de sancţiuni împotriva celor care joacă un rol esenţial pentru continuarea războiului de agresiune al Rusiei, la chestiunea răspunderii depline pentru crimele ruse, inclusiv crima de agresiune, şi la comunicarea diplomatică cu partenerii G7 şi în cadrul ONU în vederea asigurării unui sprijin larg pentru proiectul de rezoluţie privind principiile Cartei ONU care stau la baza unei păci cuprinzătoare, juste şi durabile, care urmează să fie votat în cadrul Adunării Generale a ONU.

În cele din urmă, Consiliul a abordat, de asemenea, Iniţiativa cerealelor de la Marea Neagră, care expiră la jumătatea lunii martie. Miniştrii au convenit că trebuie să se facă presiuni asupra Rusiei pentru a permite prelungirea iniţiativei şi pentru a elimina restricţiile pentru exporturile agricole. UE contribuie prin culoarele de solidaritate UE-Ucraina, care au facilitat exportul a 51 de milioane de tone de mărfuri din Ucraina către restul lumii şi sunt esenţiale pentru stabilizarea preţurilor la alimente la nivel mondial.

Miniştrii afacerilor externe din UE au desfăşurat un schimb informal cu viceprim-ministrul şi ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, cu privire la impactul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei asupra Republicii Moldova, inclusiv la cele mai recente încălcări repetate ale spaţiului aerian al Republicii Moldova, precum şi la utilizarea ca armă a aprovizionării cu energie de către Rusia. Miniştrii au confirmat sprijinul UE pentru Republica Moldova pe calea sa europeană şi disponibilitatea de a contribui la consolidarea rezilienţei şi securităţii Republicii Moldova. În acest sens, Republica Moldova şi-a exprimat dorinţa de a beneficia de pe urma unei misiuni a UE în cadrul politicii de securitate şi apărare comune, iar Consiliul va analiza această posibilitate.

Consiliul a desfăşurat un schimb de opinii cu privire la Afganistan, după un schimb informal prin videoconferinţă cu secretara generală adjunctă a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Amina Mohammed. Miniştrii au discutat, în special, despre edictul prin care femeilor li se interzice să lucreze pentru ONG-uri şi despre impactul negativ al acestuia asupra furnizării de ajutor umanitar. Ei au convenit că asistenţa umanitară, de subzistenţă şi pentru nevoi de bază din partea UE va continua, atât timp cât poate fi furnizată în mod nediscriminatoriu şi în concordanţă cu principiile convenite de comunitatea internaţională a donatorilor umanitari. Acest lucru va fi monitorizat îndeaproape şi decis de la caz la caz pe parcursul unei perioade de probă de şase luni.

Consiliul a discutat despre diplomaţia climatică şi cea energetică în prezenţa vicepreşedintelui executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans. Discuţia a subliniat necesitatea de a consolida în continuare acţiunile de informare ale UE cu privire la climă şi energie şi de a intensifica eforturile sale pentru a se asigura că viitoarea COP28 produce rezultate ambiţioase. Aceasta a subliniat, de asemenea, necesitatea urgentă de a spori finanţarea acţiunilor climatice dincolo de nivelul donatorilor tradiţionali şi de a insista asupra nevoii presante de reformare a băncilor multilaterale de dezvoltare. Urmează a fi prezentată o comunicare comună din partea Înaltului Reprezentant şi a Comisiei cu privire la aceste chestiuni.

Consiliul a decis să impună măsuri restrictive unui număr suplimentar de 32 de persoane şi două entităţi responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran.

Consiliul Afaceri Generale din 21 februarie 2023 a debutat cu pregătirile pentru reuniunea Consiliului European din 23-24 martie 2023. În cadrul reuniunii sale din martie, Consiliul European va aborda războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în toate dimensiunile sale, precum şi sprijinul continuu al UE pentru Ucraina şi poporul său. Liderii UE vor discuta, de asemenea, despre competitivitate, piaţa unică şi economie. Vor discuta despre strategia pe termen lung a Europei de stimulare a competitivităţii şi a productivităţii, precum şi despre modalităţile de pregătire a bazei economice, industriale şi tehnologice a UE pentru tranziţia verde şi cea digitală. Aceştia vor purta, de asemenea, o discuţie strategică privind politica comercială a UE şi vor aborda reforma cadrului de guvernanţă economică al UE, precum şi semestrul european 2023. De asemenea, Consiliul European va trece în revistă progresele înregistrate în punerea în aplicare a concluziilor sale privind energia. Preşedinţia şi Comisia vor informa liderii UE cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a recentelor concluzii privind migraţia. În funcţie de evenimente, Consiliul European poate aborda chestiuni specifice de politică externă.

A urmat informarea miniştrilor cu privire la acţiunile ulterioare cutremurelor din Turcia şi Siria. Au fost evidenţiate nevoile umanitare masive de pe teren şi a fost oferită o imagine de ansamblu a eforturilor de coordonare din cadrul mecanismului integrat al UE pentru un răspuns politic la crize (IPCR). De asemenea, preşedinţia a menţionat că în luna martie va organiza, împreună cu Comisia, o conferinţă a donatorilor pentru a mobiliza fonduri din partea comunităţii internaţionale în sprijinul populaţiei din Turcia şi Siria.

Comisia şi-a prezentat comunicarea şi recomandarea privind "obiectivele UE în materie de rezilienţă la dezastre", publicate la 8 februarie 2023, cu scopul de a îmbunătăţi capacitatea UE, a statelor sale membre şi a statelor participante la mecanismul de protecţie civilă al UE de a anticipa şi a rezista la efectele viitoarelor dezastre şi situaţii de urgenţă majore, inclusiv ale dezastrelor naturale, cum ar fi cutremurele, inundaţiile şi incendiile forestiere.

Ca punct fără dezbatere, Consiliul a solicitat aprobarea Parlamentului European pentru a adopta deciziile privind încheierea de către UE a Convenţiei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenţia de la Istanbul). Încheierea convenţiei va consolida cadrul juridic existent în domeniul dreptului procesual penal şi va contribui la realizarea egalităţii între femei şi bărbaţi în toate domeniile.

Consiliul a adoptat în mod oficial un regulament care va permite statelor membre să adauge un nou capitol dedicat REPowerEU în planurile lor naţionale de redresare şi rezilienţă din cadrul NextGenerationEU. Scopul este de a finanţa investiţii-cheie şi reforme care vor ajuta UE să îşi diversifice aprovizionarea cu energie şi să pună capăt dependenţei sale de importurile de combustibili fosili din Rusia.

Uniunea Europeană a lansat, la 20 februarie 2023, misiunea civilă a UE în Armenia (misiunea UE în Armenia/EUMA), în cadrul politicii de securitate şi apărare comune (PSAC). EUMA a fost instituită în mod formal la 23 ianuarie 2023, printr-o decizie a Consiliului. Desfăşurându-se pe partea armeană a frontierei dintre Armenia şi Azerbaidjan, această misiune are obiectivul de a contribui la stabilitatea în zonele de frontieră ale Armeniei, de a instaura un climat de încredere şi de a consolida securitatea umană în zonele afectate de conflict, precum şi de a asigura un mediu favorabil eforturilor de normalizare a relaţiilor dintre Armenia şi Azerbaidjan, cu sprijinul UE, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Personalul exclusiv civil al EUMA va număra aproximativ 100 de persoane în total, inclusiv în jur de 50 de observatori neînarmaţi. Comandamentul operaţional al misiunii va fi situat la Yeghegnadzor, în provincia Vayots Dzor din Armenia. Directorul general al Capacităţii civile de planificare şi conducere (CPCC), Stefano Tomat, va îndeplini funcţia de comandant al operaţiei civile, în timp ce Markus Ritter va îndeplini funcţia de şef al misiunii. EUMA este o misiune neutră şi neexecutivă, care va avea un mandat de 2 ani. EUMA a fost precedată de capacitatea de monitorizare a UE în Armenia (EUMCAP), prin care au fost detaşaţi observatori ai UE din cadrul misiunii de monitorizare a UE în Georgia în perioada 20 octombrie-19 decembrie 2022.

Comisia Europeană
La 23 februarie 2023, Comisia a propus prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor şi a măsurilor de apărare comercială (cunoscute sub denumirea de "măsuri comerciale autonome") aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană. Această iniţiativă vizează să continue sprijinul ferm pe care UE îl acordă economiei Ucrainei şi să contribuie la atenuarea situaţiei dificile cu care se confruntă producătorii şi exportatorii ucraineni din cauza agresiunii militare neprovocate şi nejustificate a Rusiei, potrivit https://ec.europa.eu/.

Principalul obiectiv al măsurilor comerciale autonome este de a sprijini Ucraina, fără a pierde din vedere interesele industriei UE. În acest scop şi ţinând seama de creşterea semnificativă, în 2022, a importurilor anumitor produse agricole provenind din Ucraina în UE, măsurile comerciale autonome prelungite conţin un mecanism de salvgardare accelerat pentru a proteja piaţa Uniunii, dacă este necesar.

Propunerea va fi examinată de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene în vederea asigurării unei tranziţii fără probleme de la regimul actual al măsurilor comerciale autonome la noul regim.

Cel mai recent sondaj Eurobarometru standard publicat la 22 februarie 2023, la aproape un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia, arată o solidaritate puternică şi continuă a europenilor cu Ucraina şi sprijinul acestora pentru acţiunile întreprinse pentru a susţine această ţară şi poporul său. 91% dintre respondenţi sunt de acord cu furnizarea de sprijin umanitar, iar 88% sunt în favoarea primirii în UE a persoanelor care fug din calea războiului. Acordarea de sprijin financiar Ucrainei este aprobată cu 77%, în timp ce impunerea de sancţiuni economice guvernului rus, întreprinderilor şi persoanelor fizice din Rusia beneficiază de sprijinul a 74% dintre persoanele intervievate. De asemenea, europenii continuă să fie în mare măsură în favoarea interzicerii difuzării canalelor mass-media ruse de stat (67%) şi a finanţării de către UE a achiziţionării şi furnizării de echipamente militare către Ucraina (65%). În general, majoritatea cetăţenilor europeni (56%) rămân mulţumiţi de răspunsul Uniunii Europene la invadarea Ucrainei de către Rusia, potrivit https://ec.europa.eu/.

77% dintre respondenţii din UE sunt în favoarea unei politici de securitate şi apărare comune la nivelul statelor membre ale UE, acelaşi procentaj ca vara trecută, în timp ce 16% sunt împotrivă. În plus, 80% consideră că achiziţionarea de echipamente militare de către statele membre ar trebui să fie mai bine coordonată, iar 69% consideră că UE trebuie să îşi consolideze capacitatea de a produce echipamente militare.

Marea majoritate a cetăţenilor UE (84%) sunt de acord că UE trebuie să îşi reducă dependenţa de sursele de energie din Rusia cât mai curând posibil. De asemenea, ei sunt în mare măsură de acord că UE ar trebui să sprijine tranziţia verde prin investiţii masive în energia din surse regenerabile (86%). 85% dintre europeni sunt convinşi că creşterea eficienţei energetice a clădirilor, a transporturilor şi a bunurilor ne va face să fim mai puţin dependenţi de producătorii de energie din afara UE. 82% sunt de acord că statele membre ale UE ar trebuie să cumpere energie în comun din alte ţări pentru a obţine un preţ mai bun. În plus, 81% afirmă că au luat măsuri pentru a-şi reduce propriul consum de energie.

Cetăţenii UE consideră că creşterea preţurilor/inflaţia/costul vieţii reprezintă una dintre cele mai importante două probleme cu care se confruntă UE în prezent (32%, -2 puncte procentuale), urmată de situaţia internaţională (28%, procentaj stabil) şi de aprovizionarea cu energie (26%, -2 puncte procentuale).

Percepţia asupra situaţiei economiei europene a rămas neschimbată din vara anului 2022, 40% considerând-o "bună" şi 51% "proastă". Percepţia asupra situaţiei economiei naţionale a rămas, de asemenea, relativ stabilă din vara anului 2022, 35% considerând-o în prezent "bună" şi 63% "proastă". În acest context, sprijinul pentru moneda euro rămâne la un nivel foarte ridicat în UE în ansamblu (71%, al doilea cel mai mare nivel înregistrat vreodată) şi chiar la un nivel mai ridicat în zona euro (79%).

În plus, mai mult de jumătate dintre respondenţi (54%) consideră că planul de redresare NextGenerationEU poate fi eficace pentru a răspunde provocărilor economice actuale. 63% consideră, de asemenea, că trebuie utilizate fonduri publice pentru a stimula investiţiile sectorului privat la nivelul UE.

47% dintre europeni tind să aibă încredere în UE, iar 32% tind să aibă încredere în guvernele naţionale. 45% dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE, 36% au o imagine neutră şi 18% o imagine negativă. În cele din urmă, 62% dintre respondenţi declară că sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE (-3 puncte procentuale faţă de vara anului 2022, dar similar cu nivelul înregistrat în februarie 2022, înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei).

"Sondajul Eurobarometru standard din iarna anului 2022-2023" (EB 98) a fost realizat prin intermediul unor interviuri faţă în faţă şi online desfăşurate între 12 ianuarie şi 6 februarie 2023. Au fost intervievaţi 26.468 de cetăţeni UE în cele 27 de state membre.

Comisia a decis, la 22 februarie 2023, să înregistreze o iniţiativă cetăţenească europeană (ICE) intitulată "Asigurarea unei primiri în condiţii demne a migranţilor în Europa". Organizatorii iniţiativei invită Comisia să dezvolte un nou sistem de repartizare voluntară a solicitanţilor de azil în întreaga UE, asigurând în acelaşi timp solidaritatea efectivă între statele membre. Aceştia solicită, de asemenea, standarde de primire obligatorii care să garanteze condiţii de viaţă demne pentru solicitanţii de azil în întreaga UE, de exemplu în ceea ce priveşte alimentele, sănătatea, locuinţele, educaţia şi munca, conform https://ec.europa.eu/.

Decizia de înregistrare este de natură juridică şi nu aduce atingere concluziilor juridice şi politice finale ale Comisiei cu privire la această iniţiativă şi nici acţiunilor pe care intenţionează să le întreprindă, după caz, dacă iniţiativa obţine sprijinul necesar. Conţinutul iniţiativei exprimă doar punctele de vedere ale grupului de organizatori şi nu se poate considera în niciun caz că acesta reflectă opiniile Comisiei.

După înregistrare, organizatorii au la dispoziţie şase luni pentru a începe colectarea semnăturilor. Dacă, în termen de un an de la începutul perioadei de colectare, o iniţiativă cetăţenească europeană primeşte un milion de declaraţii de susţinere din cel puţin şapte state membre, Comisia va trebui să reacţioneze. Comisia ar putea decide fie să dea curs solicitării, fie să o respingă şi va trebui să îşi argumenteze decizia.

Iniţiativa cetăţenească europeană a fost introdusă odată cu Tratatul de la Lisabona, ca instrument prin care cetăţenii pot contribui la stabilirea agendei de lucru. A fost lansată în mod oficial în aprilie 2012. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cerasela Bădiţă)