A murit academicianul Răzvan Theodorescu (fişă biografică)

Academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, a murit, la 6 februarie 2023, la vârsta de 83 de ani, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti. Academicianul a decedat la Spitalul de Urgenţă Floreasca, după cum a confirmat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al unităţii medicale, dr. Bogdan Opriţa.
***
Academicianul Răzvan Emil Theodorescu, istoric al culturii şi istoric de artă, s-a născut la 22 mai 1939, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, ale cărei cursuri le-a urmat în perioada 1955-1963, întrerupte între anii 1959-1961 din cauza exmatriculării pe motive politice - perioadă în care a lucrat ca muncitor necalificat, potrivit lucrării "Nemuritorii. Academicieni români" (Agenţia Naţională de Presă ROMPRES, 1995). Ulterior, a obţinut o bursă de specialitate în Franţa (1968) şi a devenit Doctor în ştiinţe istorice la Universitatea din Bucureşti (1972), cu teza "Elemente bizantine, balcanice şi occidentale la începuturile culturii medievale româneşti în secolele X-XIV".
Şi-a început cariera ştiinţifică în 1963, la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, unde a fost cercetător ştiinţific (1963-1987) şi director adjunct ştiinţific (1972-1977), conform volumului "Membrii Academiei Române 1866-2003" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003) şi site-ului www.cnatdcu.ro.
Conferenţiar asociat la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti (1972-1974; după o întrerupere de peste un deceniu, a revenit, în aceeaşi calitate: 1987-1989), în prezent Universitatea Naţională de Arte (UNArte), unde, din 1990, a fost profesor, ţinând cursuri de artă medievală europeană, tipologia artei sud-est europene şi de istoria civilizaţiei europene (rector al acestei instituţii, ales în februarie 1990, funcţie la care a renunţat).
Profesor invitat la Centrul Superior de Studii Medievale din Poitiers; rector al Academiei pentru Studiul Istoriei Culturii şi al Religiilor (1995-2000); şeful primei catedre umaniste UNESCO din România (studii sud-est europene); secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene; rector al Universităţii Media etc.
În perioada 1990-1992, a fost preşedinte al Radioteleviziunii Române, iar între 1992 şi 2000, a fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului. Preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (1993-1995). Membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (din 2004); membru al Consiliului de administraţie al Institutului European din România; membru în Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).
Foto: (c) EUGEN ENACHESCU/Arhiva istorica AGERPRES
A fost senator de Iaşi (2000-2004), apoi senator de Botoşani (2004-2008). De asemenea, a ocupat fotoliul de ministru al Culturii şi Cultelor (2000-2004).
Foto: (c) ALEX TUDOR/ AGERPRES FOTO
Specialist în istoria artei şi istoria civilizaţiei, a semnat lucrări privind relaţiile artei şi culturii artei medievale româneşti cu arta şi cultura bizantină şi balcanică: "Mănăstirea Dragomirna" (1965), "Mănăstirea Bistriţa" (1966), "Biserica Stavropoleos" (1967), "Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti (secolele X-XIV)" (1974), "Un mileniu de artă la Dunărea de Jos (400-1400)" (1976), "Itinerarii medievale" (1979), "Piatra Trei Ierarhilor" (1979), "Istoria văzută de aproape" (1980), "Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800)" (1987). De asemenea, a fost autorul lucrărilor "Drumuri către ieri" (1992), "La peinture murale moldave aux XV-e - XVI-e siecles" (1995), "Roumains et Balkaniques dans la civilisation sud-est europeenne" (1999), "Picătura de istorie" (1999), "Constantin Brâncoveanu între ŤCasa Cărţiiť şi ŤLevropať" (2006), "Europa noastră şi noi" (2008), "Regards d' historien" (2009), "Cele două Europe" (2013), al cărţii de memorialistică "Cele 900 de zile Ťale manipulăriiť" (1994). Totodată, a publicat, în ţară şi în străinătate, numeroase studii şi articole dedicate artei şi civilizaţiei vechi româneşti şi sud-est europene. Raportor al unor congrese naţionale şi internaţionale de istorie, istoria artei, bizantinologie.
Foto: (c) ROMULUS BOANCA/AGERPRES FOTO
În 2017, a apărut volumul "Despre cultura de ieri şi românii de azi. Convorbiri cu academicianul Răzvan Theodorescu", semnat de Narcis Dorin Ion. Cartea, o adevărată biografie a reputatului istoric şi om politic, sub forma interviului liber, cuprinde o serie de convorbiri cu academicianul Răzvan Theodorescu ce au avut loc pe parcursul anului 2015 la Academia Română, constituind, în acelaşi timp, potrivit autorului, "o mărturie despre istoria, cultura şi civilizaţia românilor, venită din partea unuia dintre cei mai subtili şi rafinaţi istorici ai ultimei jumătăţi de veac".
Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO
Răzvan Theodorescu s-a numărat printre prestigioşii consultanţi ştiinţifici ai uneia dintre cele mai longevive emisiuni ale Televiziunii Române, "Teleenciclopedia".
Membru corespondent al Academiei Române din 12 noiembrie 1993, apoi, din 24 noiembrie 2000, membru titular al acestui înalt for ştiinţific şi cultural. Preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române (din 2012), iar din 20 aprilie 2018, vicepreşedinte al Academiei Române.
Membru supleant (1967-1980) şi titular (din 1980) al Comitetului Internaţional de Istoria Artei (CINA); preşedinte al Comitetului Naţional de Istoria Artei (1980-1994); membru corespondent al Societăţii de Arheologie din Atena (din 1990); membru de onoare (din 1996) şi titular (din 2000) al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; membru de onoare al Societăţii Academice din România (din 1997); membru al Academiei de Ştiinţe din New York (din 1998); membru corespondent (din 1998) şi titular (din 2002) al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere; membru al Academiei de Ştiinţe a Republicii Albania (din 2006); membru al Academiei de Ştiinţe şi Arte a Macedoniei (din 2006); Ambasador Naţional al programului ONU "Alianţa Civilizaţiilor" (din 2009) ş.a.
Distins cu Premiul "Bernier" al Institutului Franţei (1969), Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române (1976), Premiul revistei "Flacăra" (1987), Premiul "Herder" al Universităţii din Viena (1993), Premiul "Nicolae Iorga" al Centrului Internaţional Ecumenic pentru Dialog Spiritual (1999).
Alte distincţii: Cavaler (din 1997) şi Comandor (din 2003) al Ordinului Artelor şi Literelor al Republicii Franceze; Ordinul naţional Pentru Merit în grad de Mare Ofiţer (2000); Ordinul Crucea Moldavă (2003); Cavaler al "Crucii Căzăceşti cu spade" - Ucraina (2004); Ordinul "Crucea Sf. Apostol Andrei" (2004); Cavaler al Ordinului Purtătorilor de Cruce ai Sfântului Mormânt - Ierusalim (2004); Medalia "A 300-a aniversare a Sankt Petersburgului" - Rusia (2004).
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES
În 2018, academicianul Răzvan Theodorescu s-a numărat printre personalităţile răsplătite cu diplome de excelenţă în cadrul "Galei România - UNESCO" (aflată la a III-a ediţie), în semn de înaltă recunoaştere a contribuţiei remarcabile la împlinirea şi afirmarea idealurilor şi obiectivelor UNESCO.
Doctor Honoris Causa al Universităţii din Oradea (1998), al Universităţii de Arte din Cluj-Napoca (din 2001), al Universităţii de Vest din Timişoara (din 2002), al Universităţii din Craiova (din 2002), al Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava (din 2004), al Universităţii "Ovidiu" din Constanţa (din 2006), al Universităţii de Arte "George Enescu" din Iaşi (din 2008), al Universităţii "Valahia" din Târgovişte (din 2009), al Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad (din 2010), al Universităţii "Danubius" din Galaţi (din 2010), potrivit site-ului www.unarte.org.
În 24 octombrie 2019, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat hotărârea prin care academicianului Răzvan Theodorescu i se conferea titlul de Cetăţean de onoare al Capitalei.
La 4 mai 2022, reputatul om de cultură a fost reales vicepreşedinte al Academiei Române, la Adunarea Generală a acestui for.AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 iunie
Este a 154-a zi a anului 2025. Au mai rămas 211 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 20 h 55 m. Luna răsare la 13 h 15 m și apune la 01 h 53 m. Luna la Primul Pătrar 06 h 41 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pentru anul editorial 2024 (2 iunie)
La data de 2 iunie 2025, are loc Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pentru anul editorial 2024, găzduită de Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București, conform site-ului uniuneascriitorilor.ro. Ioana Pârvulescu, Adrian Papahagi, Ioan T. Morar, Liviu Franga și Florin Bican se num
2 iunie - Ziua Națională pentru Adopție
În fiecare an, la data de 2 iunie, este sărbătorită Ziua Națională pentru Adopție, instituită prin Legea nr. 21/2014. Un număr de 1.389 de copii au fost adoptați în 2023 (sentințe definitive), din care 1.377 de copii au fost adoptați conform procedurii adopției naționale și 12 copii au fost adoptați conform procedurii adopției internaționale. Totod
CITATUL ZILEI
'Copilăria este inima tuturor vârstelor.' - Lucian Blaga, 'Elanul insulei - aforisme și însemnări' (sursa: 'Omul și conviețuirea socială: Cugetări și reflecții', Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 iunie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Ier. Nichifor Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Fericiții Episcopi Martiri Greco-Catolici Români. Sf. aep. Nichifor al Constantinopolului Romano-catolice Ss. Marcelin și Petru, m. Sfântul Mare Mucenic Ioan cel
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 iunie
Este a 153-a zi a anului 2025. Au mai rămas 212 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 34 m și apune la 20 h 54 m. Luna răsare la 12 h 08 m și apune la 01 h 33 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
PERSONALITATEA ZILEI: Saeed Rashed AlMheiri, 'cel mai tânăr autor' în Cartea Recordurilor
Micuțul Saeed Rashed AlMheiri, din Emiratele Arabe Unite, a atins două recorduri mondiale înainte de a împlini cinci ani. Primul său record a fost la vârsta de 4 ani și 218 zile, când a devenit 'cel mai tânăr autor' în Cartea Recordurilor. Recordul său a fost verificat pe 9 martie 2023, după ce vânduse deja pes
FRAGMENT DE ISTORIE: 550 de ani de la prima mențiune documentară a Craiovei (1 iunie)
Prima mențiune documentară a Craiovei datează de la 1 iunie 1475, într-un hrisov emis de Basarab Laiotă cel Bătrân, domn al Țării Românești. Pe teritoriul actualului municipiu Craiova este atestată locuirea neîntreruptă încă din neolitic, după cum indică lucrarea 'Enciclopedia geografică a României', autor Dan Ghinea
DOCUMENTAR: Luna iunie
Iunie este a șasea lună a anului în calendarul gregorian și iulian, denumirea sa venind de la zeița romană Iuno, soția lui Jupiter și protectoarea femeilor măritate. Prima lună a verii a primit, în tradiția populară, denumirea de 'Cireșar' sau 'Cireșel' și vine însoțită de mirosul florilor de tei și de cele mai așteptate fructe ale sezonului
1 iunie - Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer
La 1 iunie 2025, în prima zi de duminică a lunii iunie, este marcată Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer. În perioada 29 mai - 1 iunie 2025, în contextul Zilei Naționale a Supraviețuitorilor de Cancer, în Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) organizează, la Poiana Brașov, Conferința Națională FA
1 iunie - Ziua mondială a laptelui (FAO)
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a inițiat Ziua mondială a laptelui în 2001. Întrucât mai multe țări sărbătoreau deja o zi națională a laptelui la 1 iunie sau în jurul acestei date, aceasta a și fost aleasă, se arată pe site-ul FAO (https://www.fao.org).
1 iunie - Ziua mondială a părinților (ONU)
Ziua mondială a părinților este marcată de ONU anual, la data de 1 iunie, cu scopul de a sublinia importanța pe care o au părinții pentru creșterea și educația copiilor. Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a instituit Ziua mondială a părinților la 17 septembrie 2012, prin Rezoluția 66/292, potrivit site-ului
1 iunie - Ziua internațională a copilului
Ziua internațională a copilului este sărbătorită pe 1 iunie în diferite părți ale lumii, fiind o inițiativă ce promovează bunăstarea și drepturile copiilor. Această zi este aniversată ca parte a unei cauze mai ample care vizează încetarea abuzului asupra copiilor și a privării copiilor de drepturile lor, precum și depunerea eforturilor pentru &icir
1 iunie - Ziua sportului românesc
Ziua sportului românesc este marcată în prima duminică din luna iunie, în 2025, la data de 1 iunie. Un proiect legislativ privind instituirea Zilei sportului românesc în prima duminică din luna iunie a fost depus în 2022, la Senat, de mai mulți parlamentari. 'Din ce în ce mai puțini români practică activități
CITATUL ZILEI
'Jocurile copiilor sunt jocuri foarte grele. Copiii nu sunt niciodată mai serioși decât atunci când se joacă'. - Michel de Montaigne (sursa: https://citations.ouest-france.fr/)