Inventatorul german Johannes Gutenberg a rămas în istorie pentru dezvoltarea unei metode de tipărire mobilă, pe care a folosit-o pentru a crea una din primele cărţi tipărite din Occident, ''Biblia cu 42 de rânduri'', cunoscută şi ca ''Biblia lui Gutenberg''. Lui Gutenberg i se datorează apariţia primei tipografii din Europa, în preajma anilor 1440-1450.

Data de naştere a metalurgistului Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg nu este cunoscută cu exactitate, însă istoricii plasează venirea lui pe lume cândva între anii 1394-1400, la Mainz, pe ţărmul stâng al Rinului, într-o familie aristocrată. În anul 1418, ar fi fost înscris la Universitatea din Erfurt, unde ar fi studiat arta bijuteriei. Un student cu numele Johannes de Altavilla se regăseşte în registrele din acel an, iar ''Altavilla'' reprezintă forma latină a denumirii localităţii Eltville am Rhein. În perioada în care se afla în Erfurt, deja cunoştea bine germana şi latina, cele două limbi evidente din lucrarea sa ulterioară, notează www.worldhistory.org

Potrivit unor surse, Gutenberg ar fi construit presa tipografică în urma îmbinării tehnicii de la presele de vin şi ulei ale vremii. Presa tipografică a lui Gutenberg nu numai că a revoluţionat producţia de carte, dar a schimbat lumea, facilitând tipărirea rapidă a manuscriselor şi o explozie a informaţiei în Europa renascentistă.

În Europa medievală, cărţile erau făcute din pergament cunoscut sub numele de ''velum'', din piele de viţel, în timp ce hârtia sau papirusul - ambele cunoscute de scriitorii din Evul Mediu - erau considerate ''necreştine'' de către biserica medievală, deoarece fuseseră folosite de scriitorii păgâni din trecut şi de către ''barbarii'' musulmani. Cu toate acestea, hârtia vellum era costisitoare, aşa că până în secolul al XI-lea hârtia făcută prin fierberea pânzei de bumbac şi apoi prin întinderea fibrelor pe o placă devenise acceptabilă deoarece era mai ieftină şi mai uşor de fabricat. Cărţile erau fie copiate de mână şi ilustrate - ca în cazul manuscriselor iluminate - sau tipărite prin xilografie, pe lemn. Imprimarea pe lemn a ajuns în Europa din China, la un moment dat înainte de 1300, unde era folosită încă din secolul al IX-lea.

Cererea de cărţi era mare în rândul nobilimii, precum şi în clasa medie alfabetizată, aflată în plină expansiune, astfel că oricine ar fi reuşit să fabrice cărţi de înaltă calitate cu tiraj ridicat ar fi putut deveni destul de bogat. Acesta era scopul precis al lui Gutenberg, pe care l-a şi dezvăluit pentru partenerii de investiţii în 1440, într-o carte numită ''Adventur und Kunst'', potrivit sursei citate.

Până în 1450, presa sa tipografică era deja funcţională, iar prima operă tipărită ar fi fost ''Profeţia Sibilei''. Nu se cunoaşte metoda originală a lui Gutenberg prin care a inventat presa tipografică cu litere mobile, întrucât la scurt timp au apărut multe asemenea dispozitive. Presa lui Gutenberg a creat cărţi uniforme fără erori de copiere, mai uşor de citit. După ce a dovedit că invenţia funcţionează şi ştiind că va fi profitabilă, Gutenberg şi-a asigurat un împrumut de la un om de afaceri local, Johann Fust, pentru noua sa afacere de tipografie pe care a deschis-o în clădirea ''Humbrechthof'', în partea veche a oraşului Mainz.

Biserica avea nevoie de Biblii pentru catedrale şi lăcaşuri de cult, iar Gutenberg a reuşit să tipărească prima Biblie în jurul anului 1455 - ''Biblia cu 42 de rânduri''. Cartea era tipărită cu 42 de rânduri spaţiate egal pe pagină, ceea ce uşura citirea, şi avea ornamente pe fiecare pagină.

În asocierea financiară cu Johann Fust, Gutenberg a fost silit să cedeze partea sa. Fust a preluat întreaga afacere de tipărire a Bibliei şi, ajutat de Peter Schöffer, care fusese calfa lui Gutenberg, a dus la bun sfârşit tipărirea ''Bibliei cu 42 de rânduri''.

În 1465, realizarea lui Gutenberg a fost recunoscută de Arhiepiscopul Adolph von Nassau, care i-a acordat titlul de Hofmann şi o alocaţie anuală. Totuşi, inventatorul a murit la 3 februarie 1468, într-o oarecare sărăcie şi obscuritate, fiind înmormântat într-un cimitir franciscan din Mainz care nu mai există. Invenţia lui se răspândise în toată Europa până la acea vreme.

''Există multe persoane care merită onoarea de a fi numiţi 'omul mileniului'. În ultimii 1.000 de ani, fiecare domeniu a adus bărbaţi şi femei excepţionali ale căror contribuţii au schimbat cursul istoriei. Cu toate acestea, Gutenberg este oarecum unic. Munca sa a permis distribuirea în masă a cuvântului tipărit pentru prima dată. Cărţile au schimbat totul. Asemenea seminţelor împrăştiate în întreaga lume, au încolţit noi idei şi descoperiri care au influenţat practic fiecare aspect al vieţii moderne. Chiar şi în epoca noastră electronică, cartea tipărită este încă o forţă puternică.'', a evidenţiat savantul Aaron J. Keirns, potrivit www.worldhistory.org. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: worldhistory.org