Curtea Constituţională a României (CCR) se pronunţă, la 31 ianuarie 2023, cu privire la sesizarea USR privind legea de majorare a indemnizaţiilor primarilor şi şefilor de consilii judeţene, conform https://www.ccr.ro/. Curtea trebuia să se pronunţe în acest caz la data 14 decembrie 2022, însă a amânat pronunţarea pentru 31 ianuarie 2023.

La 6 octombrie 2022, Uniunea Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi au sesizat CCR cu privire la Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

USR a arătat că actul normativ cu care a sesizat Curtea nu indică sursa de finanţare, aşa cum prevede art. 138 alin. (5) din Constituţie: "nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare".

USR a invocat şi încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la desfăşurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor, în condiţiile în care actul normativ a fost adoptat cu două zile înainte să expire termenul stabilit pentru depunerea amendamentelor.

În plus, în sesizare se arată că, faţă de mărirea de o pătrime din diferenţa care s-a acordat, începând cu luna august 2022, tuturor bugetarilor, Camera Deputaţilor (decizională) a introdus un amendament prin care, începând cu 1 noiembrie 2022, prin excepţie de la restul angajaţilor la stat, bugetarii din Anexa nr. IX, lit. C din Legea salarizării 153/2017 beneficiază de o nouă majorare separată. Astfel, personalului plătit din fonduri publice, prevăzut la anexa IX, care se referă la funcţiile de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţii publice locale, i se stabileşte cuantumul brut al indemnizaţiei prin înmulţirea coeficientului prevăzut de legea cadru nr. 153/2017 cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit pentru anul 2021.

Sesizarea mai arată că amendamentul separat pentru majorarea salariilor primarilor şi şefilor de consilii judeţene a fost motivat prin faptul că salarizarea personalului din cadrul primăriilor se limitează la nivelul indemnizaţiei de viceprimar. Ca atare, ar fi necesară majorarea acestei indemnizaţii, pentru a putea majora şi salariile personalului din cadrul aparatelor de lucru al primăriilor, conform www.cdep.ro.

Potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, orice propunere legislativă trebuie însoţită, în expunerea de motive, de o secţiune privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat pe termen scurt şi lung. Or, prevederile cu privire la creşterile salariale ale demnitarilor locali aleşi nu conţin evaluarea impactului şi indicarea sursei de finanţare, care ar fi fost obligatorii, se mai arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Iniţiatorii sesizării mai motivează că, în data de 27 septembrie 2022, legea în discuţie a fost adoptată cu nerespectarea termenelor stabilite şi cu încălcarea dreptului deputaţilor care nu fac parte din comisiile de raport de a depune amendamente. A fost, astfel, încălcat principiul legalităţii cu încălcarea normelor constituţionale prevăzute la art. 76, alineat 3 din Constituţie: "La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.''. De asemenea, regulamentul Camerei Deputaţilor prevede, la art. 66, că deputaţii care nu fac parte din comisia sesizată în fond, precum şi Guvernul vor putea depune amendamente într-un termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului de la anunţarea în plenul Camerei a proiectului de lege sau a propunerii legislative, se mai arată în sesizarea USR.

USR a mai sesizat Curtea Constituţională pe un subiect similar în iunie 2022, când, prin Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, urma ca indemnizaţiile tuturor demnitarilor să fie majorate. USR a invocat atunci, între altele, încălcarea principiului bicameralismului. Curtea s-a pronunţat la 21 septembrie, acceptând sesizarea USR, şi constatând că la nivelul Camerei decizionale au fost operate mai multe modificări faţă de forma adoptată de Camera de reflecţie, conform www.ccr.ro.

Jurisprudenţă CCR în privinţa altor sesizări de neconstituţionalitate similare
Cu privire la precizarea sursei de finanţare, în Decizia Curţii nr. 643 din 24 septembrie 2020, se arată că neîndeplinirea obligaţiei solicitării fişei financiare conduce, în mod firesc, la concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, astfel că au fost încălcate prevederile constituţionale cuprinse în art.138 alin. (5) referitoare la stabilirea sursei de finanţare. Ca atare, cheltuielile preconizate prin textele de lege criticate grevează asupra bugetului de stat, iar adoptarea lor ar fi posibilă doar după stabilirea sursei de finanţare în condiţiile Legii fundamentale.

Neîndeplinirea obligaţiei iniţiatorilor legii de a solicita Guvernului fişa financiară, conform art.138 alin. (5) din Constituţie conduce la concluzia că între Parlament şi Guvern nu a existat un dialog real cu prilejul adoptării legii supuse controlului, iar Parlamentul a decis asupra majorării unor cheltuieli bugetare întemeindu-se pe o sursă de finanţare lipsită de un caracter obiectiv şi efectiv, se mai arată în decizia citată, conform https://www.ccr.ro/.

Referitor la principiul legalităţii, Curtea a constatat, în Decizia nr. 261 din 5 mai 2022, că principiul legalităţii, prevăzut de dispoziţiile art.1 alin. (5) din Constituţie, impune ca atât exigenţele de ordin procedural, cât şi cele de ordin substanţial să fie respectate în cadrul legiferării. Regulile referitoare la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituţiile prevăzute de lege nu sunt însă scopuri în sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calităţii legii, o lege care să slujească cetăţenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică, motivează Curtea Constituţională.

În Decizia nr. 408 din 21 septembrie 2022, Curtea a reiterat că, de-a lungul timpului, în jurisprudenţa sa, aceasta a stabilit două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura parlamentară, se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură a afecta principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)