Ziua de 4 ianuarie este dedicată alfabetului Braille, potrivit Rezoluţiei 73/589 adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 17 decembrie 2018. Scopul celebrării acestei zile este de a atrage atenţia asupra necesităţii respectării drepturilor persoanelor cu deficienţe de vedere, în special a celui de acces la informaţie, potrivit www.un.org.

Rezoluţia vine în completarea Convenţiei Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, adoptată de ONU la New York, în data de 13 decembrie 2006. Potrivit acestui document, alfabetul Braille este esenţial pentru educaţia, libertatea de expresie şi de opinie, pentru accesul la informaţie şi incluziunea socială a persoanelor cu dificultăţi de vedere.

Mai mult, Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, adoptată de ONU în 2015, subliniază că nicio persoană nu trebuie exclusă în niciun fel, având aceleaşi drepturi ca oricine altcineva de a se bucura de o viaţă prosperă şi împlinită.

Potrivit unui studiu publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în aprilie 2022, numărul global al persoanelor cu deficienţe severe de vedere se apropie de 285 de milioane. Dintre acestea, aproximativ 39 de milioane de persoane sunt complet lipsite de simţul văzului, majoritatea (peste 80%) cu vârsta de peste 50 de ani, potrivit emro.who.int.
***
În august 2022, Metrorex a anunţat că va dota 63 de staţii de metrou cu elemente din oţel inoxidabil aplicate pe suprafaţa existentă şi cu panouri de semnalistică Braille pentru persoanele cu deficienţe de vedere, în cadrul unui proiect în valoare de 24,12 milioane de lei, din fonduri europene nerambursabile. Elementele din oţel inoxidabil sunt instalate pentru a ghida persoanele cu deficienţe de vedere în zonele de acces, a pasajelor, a vestibulelor, a scărilor fixe şi a peroanelor.

În luna noiembrie 2022, bihorenilor şi turiştilor nevăzători care doresc să viziteze obiective turistice din Oradea li s-a pus la dispoziţie un catalog multisenzorial pentru a face cunoştinţă cu opt asemenea clădiri de patrimoniu din oraş, prezentate în planşe tactile şi cu informare audio, dintr-o aplicaţie pe smartphone. Aplicaţia de explorare independentă Tactile Images Reader funcţionează, momentan, doar pe ecosistemul mobil iOS, urmând să fie disponibilă şi pentru dispozitivele Android. În momentul în care se apropie telefonul deasupra planşei, aceasta este recunoscută şi cu degetul folosit ca un mouse se poate explora individual planşa, ascultând explicaţii.

Catalogul accesibilizat al principalelor obiective turistice din Oradea cuprinde 25 de planşe cu desene în relief (faţada şi detalii) şi texte în Braille despre istoricul şi arhitectura clădirii privind opt obiective turistice din oraş: Biserica cu Lună, Palatul Moskovits, Palatul greco-catolic, Primăria Oradea, Palatul Vulturul Negru, Sinagoga Sion, Teatrul de stat şi Casa Darvas-La Roche. Proiectul "Oradea pentru toţi" - proiect de accesibilizare turistică pentru nevăzători este realizat de Asociaţia pentru Dezvoltare Urbană din Bucureşti împreună cu Oradea Heritage (Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Bihor) şi în colaborare cu Asociaţia Nevăzătorilor din România, filiala Bihor.
***
În România, revista "Litera noastră", apare lunar în scriere Braille şi trimestrial în scriere obişnuită, potrivit site-ului Asociaţiei Nevăzătorilor din România, https://www.anvr.ro. Publicaţia conţine materiale originale, create de nevăzători sau de oameni care lucrează cu aceştia. Revista se remarcă şi prin dimensiunea ştiinţifică pe care unele articole o au, ele constituind adevărate documente pentru cei interesaţi de studiul problematicii complexe a existenţei în condiţiile absenţei totale sau parţiale a vederii.

Asociaţia Nevăzătorilor din România reprezintă interesele nevăzătorilor la nivelul întregii ţări, fiind recunoscută ca organizaţie naţională reprezentativă a nevăzătorilor atât de către autorităţile publice române, cât şi de către organizaţiile internaţionale ale nevăzătorilor. Este membră a Uniunii Europene a Nevăzătorilor, a Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor, a Consiliului Naţional al Dizabilităţii şi, implicit, a Forumului European al Dizabilităţii, conform anvr.ro.
***
În ziua de 4 ianuarie a anului 1809, s-a născut francezul Louis Braille, inventatorul alfabetului tactil cu puncte în relief pentru persoane cu deficienţe de vedere, folosit şi astăzi de nevăzători.

Şi-a pierdut vederea la vârsta de trei ani, în urma unui accident. Potrivit site-ului www.nbp.org, a studiat la Institutul Naţional pentru Tinerii Nevăzători din Paris, dar cea mai mare parte a timpului liber şi-o dedica încercărilor de a găsi o modalitate eficientă de a reprezenta, tactil, literele şi numerele. Pe atunci, nevăzătorii încercau să citească folosind reproducerea în relief a literelor obişnuite, o metodă ce se dovedea a fi destul de anevoioasă. Gândul de a găsi un sistem de scriere ce poate fi descifrat cu ajutorul degetelor îl obseda.

Louis Braille a aflat, însă, despre căpitanul de artilerie Charles Barbier, care folosea, pentru trimiterea de mesaje secrete, un sistem de comunicare prin puncte embosate, pe care-l numea ''scriere pe timp de noapte''. Sistemul consta în puncte imprimate pe carton. Cum în armată acest sistem de comunicare nu a avut un succes prea mare, Barbier l-a făcut cunoscut la Şcoala pentru nevăzători. Louis a fost foarte impresionat şi şi-a petrecut următorii trei ani încercând să dezvolte proiectul lui Barbier.

Aşa a apărut alfabetul cu puncte în relief, folosit şi în prezent de nevăzători. Alfabetul Braille foloseşte 6 puncte pentru 63 de semne (litere, sunete, semne, cifre, note muzicale). În 1847, a fost pus la punct tiparul Braille, cu ajutorul căruia puteau fi tipărite cărţi pentru nevăzători. Louis Braille a murit la 6 ianuarie 1852, la Paris.

În 1878, cu ocazia unui congres internaţional organizat la Paris, alfabetul Braille a fost adoptat oficial ca metodă de învăţare a cititului pentru copiii nevăzători.

Pentru meritele sale, Louis Braille a primit din partea guvernului francez Ordinul Legiunii de Onoare, iar la Coupvray, localitatea natală a inventatorului, a fost ridicat un monument pentru cinstirea memoriei sale. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)