În cadrul sesiunii cu numărul 75 a Adunării Generale a ONU, 2023 a fost declarat Anul internaţional al meiului, potrivit site-ului oficial al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU, fao.org.

În acest fel, ONU evidenţiază valoarea nutriţională a meiului şi faptul că această plantă erbacee din familia gramineelor nu necesită o îngrijire specială, putând fi relativ uşor cultivată chiar şi într-o lume în care încălzirea globală şi schimbările climatice devin realităţi. Mai exact, prin această iniţiativă, ONU urmăreşte să atingă trei ţinte: 1. să atragă atenţia asupra contribuţiei pe care meiul o poate avea în asigurarea securităţii alimentare pe mapamond, precum şi asupra valorii sale nutriţionale; 2. să inspire factorii de decizie din agricultură în sensul îmbunătăţirii producţiei de mei, atât sub aspectul cantitativ, cât şi calitativ; 3. să stimuleze investiţiile în cercetarea agricolă dedicată cultivării meiului.

Cultivarea meiului are deja o tradiţie îndelungată, fiind o importantă sursă de hrană în Africa Subsahariană şi Asia de peste 7000 de ani, conform media.un.org.

În cadrul conferinţei dedicate Anului internaţional al meiului, desfăşurată la 6 decembrie 2022, directorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, QU Dongyu, a declarat că "meiul are o înaltă valoare nutriţională. Meiul poate juca un rol important şi poate contribui la eforturile colective de a susţine activitatea micilor fermieri, de a obţine o dezvoltare durabilă, de a elimina foametea, de a ne adapta la schimbările climatice, de a promova biodiversitatea şi de a îmbunătăţi sistemele agroalimentare", potrivit fao.org.

O atenţie sporită acordată producţiei de mei poate avea inclusiv efecte economice benefice, ducând la crearea de noi locuri de muncă pentru femei şi tineri şi crescând veniturile din agricultură.

Propunerea de a declara 2023 Anul internaţional al meiului a aparţinut Indiei.

Potrivit doc.ro, meiul este un aliment de bază într-o dietă sănătoasă şi echilibrată. O cană de mei gătit are următoarele calităţi nutriţionale: 207 calorii, 31% din doza zilnică recomandată de cupru, 25% din doza zilnică recomandată de fosfor, 24% din doza zilnică recomandată de mangan şi 19% din doza zilnică recomandată de magneziu.

Consumul regulat de mei poate proteja inima şi scădea riscul de infarct, în special în cazul persoanelor cu arteroscleroză sau diabet. Conform unui studiu realizat la Universitatea de Ştiinţe Sri Vekateswara din India, citat de doc.ro, meiul consumat cu regularitate poate scădea nivelul de glucoză din sânge cu până la 70% în cazul pacienţilor cu diabet.

Totodată, meiul poate reduce trigliceridele şi nivelul colesterolului, previne apariţia calculilor biliari şi chiar a cancerului de sân.

În cartea "Living Food for Health" (Hrană vie pentru sănătate), nutriţionista scoţiană Gillian McKeith susţine că "Incluzând mei în dieta dumneavoastră, sub formă de germeni sau tărâţe, vă ajutaţi în mod extraordinar organele digestive: stomacul, splina (bateria de energie a organismului) şi pancreasul", arată paradisulverde.ro. Mai exact, meiul conţine substanţe nutritive ce ajută la reducerea indigestiei cronice, a balonărilor, ulceraţiilor stomacale şi halitozei. Datorită efectului alcalin, meiul poate fi utilizat cu succes şi în combaterea acidozei.

Conform biaplant.ro, meiul este încadrat în grupa de super-alimente naturale, foarte benefice pentru sănătate, alături de quinoa, orzul verde, aloe-vera, seminţele de in şi floarea soarelui. Deoarece nu conţine gluten, este recomandat persoanelor care se confruntă cu intoleranţa la gluten.

Cultura de mei se comportă bine la temperaturi ridicate şi nu necesită un consum mare de apă, notează agroromania.manager.ro. Un alt avantaj al culturii de mei este coeficientul mare de înmulţire şi folosirea unei cantităţi mici de seminţe la hectar. Dintr-o tonă de seminţe, pot fi cultivate peste 70 de hectare. Dintr-un hectar cultivat, se produc 3 tone de boabe şi 4 tone de paie, acestea din urmă fiind mai benefice în hrana animalelor decât cele de ovăz.

Meiul intră în alimentaţia omului preponderent sub formă de crupe (pasat), dar se mai foloseşte şi în industria spirtului şi ca furaj concentrat pentru păsări şi alte specii de animale, arată agroromania.manager.ro. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)