Deşi principala concluzie a celor şase rapoarte de evaluare Schengen, încheiate în decembrie 2010, pentru termenul iniţial asumat - 27 martie 2011 - a fost că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi era în mare parte pregătită să adere la spaţiul Schengen, la 21 decembrie 2010, Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen.

Într-o scrisoare a miniştrilor francez şi german de Interne, Brice Hortefeux şi Thomas de Maiziere, către comisarul pentru Afaceri Interne în Comisia Europeană, Cecilia Malmstrom, se preciza că nu erau reunite toate condiţiile pentru aderarea celor două ţări în Spaţiul Schengen şi că nu puteau fi ignorate carenţele constatate de Comisia Europeană în Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Comisia a instituit Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV), ca măsură tranzitorie pentru România şi Bulgaria, după aderarea la UE, pentru problemele legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupţie şi, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. Comisia a continuat să evalueze evoluţia Bulgariei şi a României pentru dezvoltarea sistemelor administrative şi judiciare, astfel încât să-şi poată îndeplini obligaţiile aferente statutului de membru al UE şi să poată asigura aplicarea corectă a legislaţiei, politicilor şi programelor europene, potrivit https://ec.europa.eu/. Deşi aderarea la Schengen nu este legată explicit de MCV, mai multe ţări, între care Germania, Franţa, Olanda, Suedia, Finlanda şi Belgia, au cerut ca aderarea Bulgariei şi a României la Schengen să fie condiţionată de progresele înregistrate în cadrul MCV.

La 2 mai 2011, Raportul privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen a primit vot favorabil în Comisia pentru Libertăţi Civile din Parlamentul European, iar la 8 iunie documentul a fost adoptat la Strasbourg. Concluziile, adoptate la 9 iunie 2011 în cadrul Reuniunii Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) de la Luxemburg, relevau că Bulgaria şi România vor rămâne în afara spaţiului Schengen pentru o perioadă nedeterminată, în pofida îndeplinirii criteriilor tehnice.

La 16 septembrie 2011, Guvernul olandez a decis să blocheze aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, ministrul olandez al imigraţiei, Gerd Leers, explicând anterior în parlamentul de la Haga că statele nu vor putea păzi frontierele externe ale UE şi că la nevoie va utiliza chiar şi un drept de veto la Bruxelles privind extinderea spaţiului Schengen. România şi Bulgaria sperau ca la 22 septembrie să se hotărască aderarea lor, în două etape, după ce, în lunile anterioare, cele două state reuşiseră, cu ajutorul preşedinţiei poloneze a UE, să schimbe poziţia intransigentă a altor ţări ca Franţa şi Germania, care legau aderarea la Schengen de aceeaşi problemă a corupţiei.

La 21 septembrie 2011, şi Guvernul finlandez a anunţat că a decis să se alăture Olandei în opoziţia faţă de aderarea României şi Bulgariei în Schengen. Pentru Finlanda este importantă şi încrederea că nu există corupţie în controlul la graniţe, nu doar criteriile tehnice în ceea ce priveşte extinderea spaţiului Schengen - a declarat ministrul finlandez de interne, Päivi Räsänen, la 22 septembrie, la Bruxelles, după reuniunea Consiliului JAI .

La finalul dezbaterilor de la Bruxelles, ministrul polonez de externe Jerzy Miller, a cărui ţară deţinea preşedinţia UE în toamna 2011, a declarat că a fost imposibil să fie luată o decizie cu privire la extinderea Schengen la reuniunea miniştrilor de interne din UE. Textul de compromis propus de preşedinţia poloneză a Consiliului UE propunea formula aderării României şi a Bulgariei la Schengen în două etape - mai întâi cu graniţele aeriene şi maritime până la finalul lunii octombrie 2011, iar în a doua fază intrarea cu frontierele terestre după 31 iulie 2012.

Parlamentul European a adoptat la 13 octombrie 2011, cu largă majoritate, o rezoluţie non-legislativă care îndemna toate statele membre să adopte decizia de a extinde spaţiul Schengen strict pe baza procedurilor şi acquis-ului Schengen şi aprecia că nu se pot impune criterii suplimentare statelor membre aflate deja în proces de aderare la spaţiul Schengen, dând prioritate populismului naţional.

La 8 februarie 2012, Comisia Europeană a publicat rapoartele intermediare elaborate în cadrul MCV, Olanda subliniind că are nevoie de două rapoarte pozitive consecutive ale Comisiei, pentru a-şi da acordul pentru intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.

La 1 martie 2012, liderii ţărilor UE au decis să amâne până în septembrie decizia asupra unei eventuale intrări în spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, potrivit proiectului declaraţiei finale a unui summit desfăşurat la Bruxelles. Singura ţară care se opunea la acel moment era Olanda, care şi-a reafirmat poziţia, prin vocea premierului Mark Rutte, într-o întrevedere la Bruxelles cu preşedintele PE Martin Schulz.

La 1 septembrie 2012, comisarul european pentru justiţie şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, Viviane Reding, s-a referit într-un interviu acordat Le Monde, la recenta criză constituţională din România şi procedura de destituire a preşedintelui Traian Băsescu: ''Menţinem o supraveghere atentă după lupta politică teribilă din iulie şi august. (...) au putut fi gestionate derivele cele mai grave datorită Mecanismului de Control şi Verificare pe care l-am creat''. Referindu-se la aderarea României la spaţiul Schengen şi întrebată dacă acest proces este de actualitate, Viviane Reding a afirmat că nu ar fi surprinsă dacă statele membre ar decide o amânare.

În 14 decembrie 2012, preşedintele Traian Băsescu a declarat, după încheierea unui summit la Bruxelles, că la Consiliul European de iarnă s-a adoptat decizia ca în Consiliul JAI din martie 2013 să se discute din nou problema accesului României şi Bulgariei în Schengen.

Începutul anului 2013 nu a adus îmbunătăţiri în evoluţia aderării, întrucât ţări precum Germania şi Finlanda au revenit asupra poziţiei lor, în urma publicării raportului MCV la 31 ianuarie 2013. Astfel, la reuniunea Consiliului JAI, din 8 martie 2013, România spera cel mult la stabilirea unui calendar pentru rediscutarea aderării sale la spaţiul Schengen, după ce miniştrii de interne din Germania şi Finlanda au anunţat că s-ar opune unui eventual vot privind extinderea zonei libere de circulaţie.

În decembrie 2013, înaintea unei noi reuniuni a Consiliului JAI, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului de Interne, Radu Stroe, să le transmită omologilor săi europeni că România este pregătită pentru aderarea la spaţiul Schengen, dar că nu mai doreşte să i se fixeze o dată pentru aderare.

La 5 decembrie 2013, ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat înainte de reuniunea Consiliului JAI că România şi Bulgaria au făcut progrese considerabile în privinţa reformelor monitorizate prin MCV, dar că acestea sunt insuficiente din perspectiva condiţiilor legale care să permită admiterea în spaţiul Schengen. Astfel, România şi Bulgaria au prezentat o declaraţie comună în cadrul Consiliului de la Bruxelles, unde au precizat că vor solicita reluarea discuţiei în cadrul Consiliului în momentul în care este întrunită unanimitatea.

La 22 aprilie 2015, ministrul Afacerilor Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, a declarat că toate statele Uniunii Europene care au îndeplinit în proporţie de 100% cerinţele tehnice de aderare la Schengen şi au şi voinţă politică ar trebui să aibă posibilitatea de a accede în acest spaţiu. În calitate de viitor preşedinte al Consiliului (Luxemburgul a preluat preşedinţia rotativă a UE la 1 iulie 2015), Jean Asselborn şi-a luat angajamentul de a discuta cu reprezentanţii Germaniei şi Franţei despre aderarea României şi Bulgariei, pentru care exista "un mic blocaj'' ce dura de patru ani.

La 20 octombrie 2015, într-un interviu acordat Agerpres, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că România nu abandonează obiectivul de a adera la spaţiul Schengen, dar va trebui să găsească momentul potrivit pentru a merge mai departe cu acest proiect, având în vedere că prioritatea momentului pentru Uniunea Europeană era gestionarea problemei migraţiei. Aurescu a arătat că regulile spaţiului Schengen nu au fost făcute pentru a fi aplicate unui număr atât de mare de solicitanţi de azil, aşa cum se întâmpla în cazul crizei refugiaţilor.

În cadrul vizitei la Bucureşti a preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, din august 2017, acesta a afirmat că România are tot dreptul să ceară integrarea în Spaţiul Schengen şi a salutat eforturile făcute de România în ceea ce priveşte combaterea terorismului, precizând că lăsarea României şi Bulgariei în afara Schengen nu a protejat acest spaţiu de migranţi. "Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine'', a subliniat atunci Macron, evidenţiind necesitatea unei reforme a regulilor comune în acest domeniu, un control mai bun al frontierelor, o convergenţă crescută în ceea ce priveşte regulile comune privind azilul şi primirea populaţiilor exterioare, precum şi o asociere a României la această discuţie.

În discursul anual privind starea naţiunii, de la 13 septembrie 2017, preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a reiterat angajamentul UE de a primi rapid Bulgaria şi România în Schengen, precum şi Croaţia, la momentul potrivit. Comisia Europeană a solicitat oficial, la 27 septembrie 2017, tuturor guvernelor statelor membre să aprobe integrarea totală a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen şi a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere procedurile de aderare a celor două state la spaţiul de liberă circulaţie pentru a spori siguranţa UE în faţa terorismului şi a provocărilor legate de migraţie. Comisia a propus actualizarea Codului frontierelor Schengen, astfel încât normele privind reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne să fie adaptate la imperativele prezentului.

În decembrie 2017, Parlamentul European a adoptat din nou o rezoluţie prin care solicita admiterea imediată a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie.

La 10 ianuarie 2019, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a adresat în cadrul ceremoniei de lansare oficială a Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, de la Ateneul Român, un apel către statele care blocau aderarea României la spaţiul Schengen, invitându-le să-şi modifice poziţia. Antonio Tajani a mulţumit României că a propus să primească migranţii care au debarcat în ţările de primă sosire şi a apreciat totodată că "principiul solidarităţii are legătură şi cu sprijinul acordat României pentru aderarea la spaţiul Schengen''.

România a înregistrat progrese în acest timp la nivel tehnic în privinţa implementării acquis-ului Schengen, prin obţinerea accesului integral la Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum şi prin adoptarea la 12 octombrie 2017 a Deciziei privind accesul pasiv al României şi Bulgariei la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS), ultima fiind efectiv pusă în aplicare în cursul anului 2021, potrivit datelor MAE.

La 2 iunie 2021, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că aderarea la spaţiul Schengen a rămas un obiectiv politic major pentru România, deşi criza sanitară a afectat serios această zonă. La finele anului, şi premierul Nicolae Ciucă a ridicat la Bruxelles problema necesităţii unei decizii cât mai rapide referitoare la aderarea României la spaţiul Schengen şi "obiectivul foarte important pentru România" al finalizării MCV.

Declanşarea războiului în apropierea graniţelor estice, odată cu invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, a adus o nouă criză la nivel european. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, declara în deschiderea dezbaterii cu tema "15 ani de la aderarea României la UE. Contribuţia României la UE şi rolul său în consolidarea Uniunii" că modul în care România a gestionat situaţia refugiaţilor veniţi din Ucraina reprezintă un argument puternic pentru faptul că ţara noastră acţionează deja ca un stat membru Schengen.

Comisia Europeană a reiterat la 24 mai 2022 recomandarea ca trei state membre ale UE - Croaţia, Bulgaria şi România - să fie admise în Spaţiul Schengen după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spaţiului Schengen pentru 2022. Documentul reiterează ''importanţa finalizării spaţiului Schengen'' şi invita Consiliul să adopte deciziile care să permită Croaţiei, precum şi României şi Bulgariei, să devină în mod oficial parte a acestui spaţiu.

La 13 iulie 2022, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a anunţat că România va solicita la nivel european realizarea unei evaluări voluntare, în luna septembrie, privind aderarea la Spaţiul Schengen. Acesta a afirmat că România solicită Comisiei şi statelor membre să existe un echilibru între obligaţiile pe care România şi le asumă ca gestionar al celei mai întinse frontiere a Uniunii Europene - 2.070 de kilometri de frontieră a Uniunii Europene.

În ultima jumătate a anului 2022, discuţiile despre aderarea României la Schengen s-au intensificat, iar liderii ţărilor europene au continuat să susţină demersul României.

În august 2022, cancelarul german Olaf Scholz şi-a exprimat convingerea că: ''Schengen este una din cele mai mari realizări ale Uniunii Europene şi trebuie să o protejăm şi să o dezvoltăm. Asta înseamnă, de altfel, închiderea golurilor rămase".

În cadrul unei vizite oficiale la Bucureşti, şi preşedinta Ungariei, Katalin Novak, a declarat că "Ungaria susţine aderarea la Zona Schengen a României şi România poate conta pe susţinerea Ungariei în acest sens''.

Miniştrii de externe român şi bulgar, Bogdan Aurescu şi Nikolay Milkov, au discutat în marja Adunării Generale a ONU, de la 22 septembrie 2022, despre colaborarea dintre cele două ţări, cu accent asupra eforturilor României şi Bulgariei în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen, respectiv coordonarea cu partea bulgară pentru atingerea acestui obiectiv prioritar cât mai curând posibil.

În ceea ce priveşte poziţia Olandei, premierul Mark Rutte a declarat că ţara sa ''nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen'' şi a punctat importanţa rezultatelor mecanismelor de monitorizare şi de Cooperare şi Verificare, la 12 octombrie 2022, în cadrul unei vizite la Centrul Naţional de Instruire Întrunită "Getica" de la Cincu, împreună cu preşedintele Klaus Iohannis şi prim-ministrul Nicolae Ciucă. Totuşi, la 20 octombrie, Parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie care stipulează că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei, anunţa eurodeputata olandeză Sophia in'T Veld, coordonatoarea grupului Renew în Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a Parlamentului European.

La 18 octombrie 2022, Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat o nouă rezoluţie nonlegislativă în care îndeamnă statele membre să permită României şi Bulgariei să adere fără întârziere la spaţiul Schengen, cu 547 voturi pentru, 49 voturi contra şi 43 de abţineri. Eurodeputaţii au susţinut că, până la sfârşitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României şi Bulgariei.

În urma întrevederilor prim-ministrului Nicolae Ciucă, la Bruxelles, cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, şi apoi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 26 octombrie, premierul a trasat perspectivele pozitive privind aderarea la Schengen şi ridicarea MCV. Totodată, Nicolae Ciucă a evidenţiat că rezultatele ultimei evaluări tehnice finalizate la mijlocul lunii octombrie sunt "cât se poate de pozitive".

În ceea ce priveşte MCV, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a purtat discuţii cu vicepreşedintele CE Vera Jourova şi comisarul pentru Justiţie, Didier Reynders, legat de întreg procesul tehnic prin care s-au elaborat legile Justiţiei. Ministrul a subliniat că, în urma întâlnirii pe care a avut-o la 27 octombrie cu europarlamentarii români, s-a convenit asupra unei acţiuni comune pentru îndeplinirea obiectivelor legate de ridicarea MCV şi aderarea la spaţiul Schengen.

Şeful Executivului, Nicolae Ciucă, a menţionat la 27 octombrie că, în prezent, sunt unele probleme care trebuie clarificate în relaţie bilaterală cu Olanda, iar ministrul de Interne, Lucian Bode, a transmis o scrisoare omologului său din această ţară pentru o misiune suplimentară în privinţa Schengen.

La 2 noiembrie 2022, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen, precum şi pentru modificarea şi completarea OUG nr.194/2002 privind regimul străinilor în România. Proiectul de lege asigură cadrul juridic necesar participării României la schimbul de date cu statele membre ale spaţiului Schengen, conform prevederilor cuprinse în cele trei regulamente care formează noua bază legală europeană a SIS referitoare la returnare, frontiere şi cooperare.

La 11 noiembrie 2022, Grupul parlamentar de prietenie cu Olanda a transmis membrilor Parlamentului Regatului Ţărilor de Jos o invitaţie la dialog în vederea susţinerii României în demersul de aderare la spaţiul Schengen. "(...) amânarea nejustificată a acordării dreptului de acces în Schengen prejudiciază atât cetăţenii români şi companiile româneşti, cărora le produc pierderi de timp şi resurse, cât şi fluiditatea circulaţiei mărfurilor pe piaţa unică europeană", se arată în scrisoarea semnată de către deputatul Viorel Băltăreţu, preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Regatul Ţărilor de Jos. Documentul mai argumentează că sunt afectate inclusiv schimburile comerciale româno-olandeze, în condiţiile în care România este un partener comercial de încredere pentru Olanda.

La 16 noiembrie 2022, Comisia Europeană a cerut Consiliului să ia deciziile necesare, fără nicio întârziere, pentru a permite aderarea deplină a Bulgariei, României şi Croaţiei la Spaţiul Schengen, salutând reuşitele celor trei state membre ale UE în aplicarea regulilor Schengen."Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să adere (la spaţiul Schengen - n.r.). Iar UE este pregătită să le primească", a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă la Bruxelles. "Este momentul să spunem 'Bine aţi venit'. Cele trei ţări merită să devină pe deplin membre (...) Aşteptarea a fost prea mare" - a conchis oficialul european.

Cel mai recent raport al Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prezentat la 22 noiembrie de Comisia Europeană, a arătat că România a îndeplinit angajamentele asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător. România nu va mai fi monitorizată în cadrul MCV, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept. Raportul Comisiei Europene privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei a apreciat progresele realizate de România în privinţa recomandărilor şi îndeplinirea condiţionalităţilor MCV de la raportul precedent, din iunie 2021.

La 23 noiembrie, în timpul unei vizite oficiale în Croaţia, cancelarul austriac Karl Nehammer a dat asigurări că va susţine aderarea acestei ţări la spaţiul Schengen, însă s-ar putea opune prin veto la aderarea României şi Bulgariei, întrucât acestea nu fac suficiente eforturi pentru a opri migranţii ilegali. Acesta a reafirmat că, dintre cei aproximativ 100.000 de migranţi ilegali care au intrat anul acesta în Austria, circa 75.000 nu au fost înregistraţi în niciuna dintre ţările UE prin care au trecut înainte de a ajunge pe teritoriul austriac. Investigaţiile efectuate de autorităţile austriece au relevat că majoritatea acestor migranţi au trecut prin Bulgaria şi România, ţări aflate la frontiera externă a UE, a subliniat cancelarul austriac, potrivit agenţiei EFE.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a purtat discuţii despre aderarea României la Schengen, cu omologul suedez, Tobias Billstrom, în cadrul unei întrevederi desfăşurate la 30 noiembrie 2022, în marja Reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO organizată la Bucureşti. Ministrul român a salutat susţinerea de către guvernul suedez a aderării ţării noastre, dar şi declaraţiile pozitive, din 28 noiembrie 2022, ale lui Ardalan Shekarabi, vice-preşedintele Comisiei de Justiţie din Parlamentul suedez şi membru al Parlamentului suedez din partea Partidului Social Democrat din Suedia, cu privire la aderarea României la Schengen.

Guvernul olandez a anunţat la 2 decembrie 2022 că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei, întrucât consideră că această ţară nu întruneşte condiţiile necesare. La şedinţa Guvernului olandez, s-a analizat posibila extindere a spaţiului Schengen inclusă pe agenda reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8 decembrie, analiză în urma căreia a hotărât să-şi dea acordul numai pentru admiterea României şi a Croaţiei.

La 6 decembrie 2022, cancelarul austriac, Karl Nehammer, a declarat, la Tirana, cu ocazia unui summit între Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, că Viena se opune aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, potrivit agenţiei bulgare de presă Novinite.

La 7 decembrie 2022, premierul român Nicolae Ciucă a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că autorităţile române sunt determinate să ceară la 8 decembrie votul în consiliul JAI şi consideră că motivele invocate de Austria privind problema migraţiei sunt nejustificate. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Ady Ivaşcu)