Drama istorică "Ecaterina Teodoroiu", regizată de Dinu Cocea după un scenariu de Mihai Opriş şi Vasile Chiriţă, a avut premiera în 1978.

"La începutul Primului Război Mondial, o tânără învăţătoare din Târgu Jiu se înrolează voluntar ca infirmieră de companie. După moartea fratelui său, obţine permisiunea de a pleca pe front. Satisfacţiile şi durerile se succed în contextul situaţiilor dramatice de pe front, agravate în iarna anului 1917 de epidemia de tifos exantematic, iar eroina ajunge la Mărăşeşti în faţa mitralierelor inamice.", notează site-ul https://www.cinemagia.ro/, în prezentarea filmului.

Filmul de război o are în centrul acţiunii pe Ecaterina Teodoroiu (Cătălina), sublocotenent în Armata Română, "eroina de la Jiu" în luptele de la Mărăşeşti din Primul Război Mondial. Cătălina, învăţătoare din Târgu Jiu, a devenit mai întâi cercetaş, iar după moartea fratelui său, Nicolae, căzut pe câmpul de luptă, s-a înrolat voluntar ca infirmieră de campanie.

S-a distins prin fapte de vitejie, în prima linie a frontului de pe Jiu (octombrie 1916), a fost luată ostatică şi a reuşit să scape printr-o incredibilă prezenţă de spirit şi chiar să predea santinela germană la Comandamentul Român al Armatei.

A fost răsplătită pentru curajul său cu înalte distincţii militare şi a fost ridicată la gradul de sublocotenent, primind comanda unui pluton de infanterie. Ajunsă pe frontul de la Mărăşeşti, plină de entuziasm, Cătălina s-a dovedit un bun comandant, gata de orice sacrificiu pentru înfăptuirea visului tuturor românilor: România Mare, conform site-ului https://carturesti.ro/.

"La începutul Primului Război Mondial, Ecaterina Teodoroiu, o tânără învăţătoare din Târgu Jiu, se înrolează voluntar ca infirmieră de companie. După moartea fratelui ei, ea obţine permisiunea de a pleca pe front, unde devine eroina batalionului său, pierzându-şi viaţa în bătălia de la Mărăşeşti, la doar 23 de ani.", scrie site-ul http://tvr1.tvr.ro/.

"Ecaterina Teodoroiu (1894-1917) a participat ca voluntar în luptele din Primul Război Mondial. Deşi i se refuză cererea de a fi trimisă să lupte pe front, ea nu renunţă, (...) îşi tunde părul şi i se adresează generalului Dragalina cu o nouă cerere. Este rănită în luptă, dar revine pe front şi este ucisă în luptă, în fruntea plutonului pe care îl comandă.", notează site-ul https://www.cinemaraton.ro/

Criticul de film Alice Mănoiu scria, într-o cronică publicată în revista "Cinema" nr. 12 din decembrie 1978, că "figuri monumentale ca Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Vlad Tepeş, mai aproape în timp, romantici ca Ciprian Porumbescu, Vlaicu, eroina 'de la Jiu' s-au recomandat spectacolului cinematografic, pe lângă înaltele lor semnificaţii, şi prin acest fabulos istoric, document aproape fantastic ce lasă impresia că scrie 'de la sine' pe peliculă imagini interesante".

"Or tocmai aici încep dificultăţile, dificultăţi nu numai de cuprindere a personalităţilor de anvergură dinamică ori visător-creatoare, ci de găsire a echilibrului armonios între document şi ficţiune, între ceea ce ştim cu toţii la un moment dat despre eroul cvasi-legendar şi ceea ce vrem să aflăm insolit prin intermediul meditaţiei despre istorie - pentru că nu tot meditaţia ar trebui oare să guverneze un spectacol, fie şi dinamic, de epocă, de acţiune? (...) Un scenariu scris de Mihai Opriş şi de Vasile Chiriţă, (...) un subiect despre o tânără curajoasă care a ţinut să ajungă în prima linie a frontului, să-şi răzbune fratele ucis de duşman şi să răpună, la rândul ei, cu arma fratelui, acest duşman, fără ezitare, 'pentru că duşmanul nu e om. Dacă ar fi fost om, nu ar fi venit în ţară să-mi pârjolească pământul'. Logică sănătoasă, de fată plecată de la ţară care a făcut gimnaziul şi a ajuns prin dârzenie şi curaj, prima femeie-ofiţer a armatei române, o adevărată eroină care şi-a dat viaţa pe câmpul de luptă într-un război de apărare şi realizare a unităţii naţionale.", notează criticul de film.

În opinia sa, "de la o schiţă de portret, se încearcă şi o mică frescă a marelui război de la 1918-1918".

"Tânăra actriţă Stela Furcovici, cu farmecul fragilităţii şi tenacităţii ei, al gravităţii, când cuminţi, când voioase, şcolăriţa aceasta devenită ostaş, ostaşul acesta devenit erou naţional, te cucereşte. Nu prin ce spune - fraze banale, prea ades convenţionale, naive - dar prin felul în care le spune, cu credinţa adâncă pătrunsă de emoţie dar şi de tăria argumentelor ei de o logică infailibilă. "Altfel nu se poate, măicuţă. Când simte primejdia leoaica, sare să-şi apere puii. Asta-i pravila firii'. O foarte tânără actriţă, cu toată prospeţimea vârstei şi vibraţia unui talent în formare, dublată de o profesionistă cu har şi inteligenţă, scot la lumină acest lujer graţios dârz de fată-bărbată (ce cochet feminin zâmbeşte ea imaginii din oglindă când îşi aşază ochelarii dăruiţi de medic, dar şi ce râs băieţos ştie să-şi compună când glumeşte cu ostaşii din subordine în stilul anecdotelor cazone ale lui Bacalbaşa), de un eroism familiar, uşor accesibil (...). Regia lui Dinu Cocea a mers exact în direcţia şi la temperatura lirică a scenariului. Sunt însă şi câteva scene ce depăşesc calitatea dramaturgiei, cum ar fi genericul decupat sugestiv, anunţând declanşarea războiului, bombardamentul din gară, şocul frontului, spitalul cu operaţiile 'pe viu' sau întâlnirile - toate - dintre Cătălina şi medicul Mureşanu (foarte frumos, în linia dramatismului lui sobru, elevat, rezolvă lon Caramitru personajul fictiv) sau secvenţa impresionantă a înrolării fraţilor ardeleni în armata romană şi jurământul lor fără vorbe, cu torţele aprinse.", scrie cronica publicată în revista "Cinema" nr. 12 din decembrie 1978.

Alice Mănoiu remarcă distribuţia "numeroasă şi bine dirijată, din care se reţin, prin naturaleţea şi hazul lor popular, Mihai Mereuţă şi Niţă Anastase, sau, în registrul dramatic, Elena Sereda şi Ion Lupu."

"Remarcabilă, mai ales la capitolul portretelor, sugestivelor grosplanuri ale interpreţilor principali (Stela Furcovici, Ion Caramitru şi Ion Lupu) este imaginea semnată de Marian Stanciu. În ciuda unui color cam strident (în scenele de front) sau idilic (serbarea pomului din spital), tânărul operator a găsit în câteva filmări de noapte sau apusuri târzii, tonalităţi dramatice adecvate (coşmarul fetei, după primul om ucis, întâlnirea Cătălinei cu Mureşan lângă mormântul fratelui ei, cu acel dialog mut de planuri tot mai apropiate şi expresiv montate).", mai notează criticul de film, potrivit site-ului http://aarc.ro/.

Din distribuţia filmului, pe lângă actorii amintiţi în cronică, mai fac parte: Amza Pellea (în rolul generalului Dragalina), Ilarion Ciobanu, Julieta Szönyi, Florina Cercel, Ion Caramitru, Cornel Coman, Virginia Rogin, Alexandru Virgil Platon, Dorina Done, Stelian Stancu, Olga Bucătaru, Arcadie Donos, Liana Ceterchi, Corneliu Revent, Constantin Guriţă, Vasile Cosma, Victor Ştrengaru, Catita Ispas, Mihai Badiu.

***

Filmul din 1978, regizat de Dinu Cocea, nu este primul care are în centru figura eroinei de la Jiu. În 1931, regizorul Ion Niculescu-Brună a realizat filmul "Ecaterina Teodoroiu (Eroina de la Jiu)", după un scenariu scris de N.N. Şerbănescu. Acesta a avut premiera în 8 ianuarie 1931, la cinematograful bucureştean "Femina", în prezenţa întregii familii regale, a guvernului, a corpului diplomatic, a înalţilor demnitari ai statului, potrivit site-ului https://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/.

Această peliculă a fost sonorizată ulterior, după ce a fost turnată fără sunet, operaţia fiind realizată la Berlin (probabil printr-un procedeu pe discuri), "cu muzică şi efecte", cum se sublinia în presă, aranjamentul muzical utilizând motive româneşti, în rest filmul conţinând zgomote de luptă şi câteva - puţine - replici. În prim planul acţiunii se află tot Ecaterina Teodoroiu, plecată să-şi caute fratele pe front, şi care, aflând că fratele său a murit în luptă, se decide să lupte în locul lui, căzând eroic pe front.

În acest prim film, rolul Ecaterinei Teodoroiu a fost interpretat de Felicia Frunză, iar distribuţia includea chiar protagonişti ai întâmplărilor evocate (mama Ecaterinei Teodoroiu din film este mama Ecaterinei Teodoroiu din realitate, comisarul Pompilian este...comisarul Pompilian). În film este inclusă şi o secvenţă documentară, cu regina Maria, vizitând spitalul unde era internată Ecaterina Teodoroiu, nota criticul de film Călin Căliman, conform site-ului https://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/

"Au fost reconstituite scene de război cu figuranţi printre care se pare că erau chiar mulţi dintre supravieţuitorii luptelor de atunci. De asemenea, au fost introduse în film scene filmate pe front, din arhiva Serviciului Cinematografic al Armatei, printre care şi câteva secvenţe în care apărea chiar Ecaterina Teodoroiu.", potrivit site-ului https://www.themoviedb.org/.

Distribuţia filmului din 1931 era alcătuită din: Felicia Frunză, Marietta Rareş, Mielu Constantinescu, Aristide Ştefănescu, Ducy D'Alvern, Elena Teodoroiu, I. Mândrut Mischie, Ion C. Pompilian, L. Sarkady, Mitela Cambureanu, mai notează site-ul https://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/.  AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.cinemagia.ro