Abordarea generală privind stimularea achiziţiilor publice în comun a Consiliului UE în ceea ce priveşte industria de apărare, relaţiile UE-Regatul Unit: acordul provizoriu cu privire la un regulament privind măsurile autonome, propunerea de către CE a noi norme la nivelul UE privind ambalajele, adoptarea unei noi strategii a UE în domeniul sănătăţii la nivel mondial, Consiliul de miniştri comun OSACP-UE, se numără printre evenimentele perioadei 28 noiembrie - 2 decembrie 2022.

Consiliul UE
La 1 decembrie 2022, Consiliul a convenit asupra unei abordări generale cu privire la propunerea de regulament de instituire a Actului privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziţii publice în comun (EDIRPA). O abordare generală înseamnă că Consiliul are un acord politic pe baza căruia poate începe negocierile cu Parlamentul European, se arată pe pagina oficială a Consiliului European, https://www.consilium.europa.eu/.

"O industrie de apărare puternică şi competitivă reprezintă coloana vertebrală a capacităţii de apărare a oricărei naţiuni. Actul privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziţii publice în comun (EDIRPA) este unul dintre instrumentele care pot ajuta întreprinderile să anticipeze mai bine capacitatea de producţie pentru a asigura aprovizionarea cu echipamente de bază a forţelor armate. Agresiunea în curs a Rusiei împotriva Ucrainei dovedeşte că numai o armată bine echipată şi bine înarmată poate supravieţui în actualul mediu de securitate dinamic. Mă bucur că statele membre au ajuns la un acord în acest sens." a declarat, cu acest prilej, Jana Černochová, ministrul apărării al Republicii Cehe.

Abordarea generală a Consiliului asigură faptul că fondurile UE vor finanţa numai acele acţiuni de achiziţii publice în comun în care costul componentelor originare din UE şi din ţările sale asociate este de cel puţin 70%. Abordarea generală stabileşte, de asemenea, o serie de condiţii clare pentru ca contractanţii, subcontractanţii şi produsele din domeniul apărării să fie eligibile, toate în vederea consolidării competitivităţii bazei industriale şi tehnologice de apărare europene. Pentru ca EDIRPA să poată răspunde nevoilor urgente pe termen scurt într-un mod flexibil, poziţia Consiliului ia în considerare o răspândire a cooperării existente în industria de apărare în contextul transatlantic şi, respectiv, cu alte ţări democratice care împărtăşesc aceeaşi viziune.

La 28 noiembrie, Consiliul a adoptat, în mod formal, Actul legislativ privind rezilienţa operaţională digitală (DORA), care va asigura faptul că sectorul financiar din Europa este capabil să rămână rezilient în cazul unei perturbări operaţionale grave. Aspectele ce necesită transpunerea la nivel naţional vor fi transpuse în legislaţie de fiecare stat membru al UE. În acelaşi timp, autorităţile europene de supraveghere (AES) relevante, cum ar fi Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) şi Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA), vor elabora standarde tehnice pe care toate instituţiile de servicii financiare vor trebui să le respecte, indiferent că este vorba de operaţiuni bancare, de asigurări sau de gestionarea activelor. Respectivele autorităţi naţionale competente vor fi responsabile cu supravegherea conformităţii şi vor asigura respectarea regulamentului, după caz.

Preşedinţia Consiliului şi Parlamentul European au ajuns la 30 noiembrie, la un acord provizoriu cu privire la un regulament privind măsurile autonome în ceea priveşte relaţiile UE-Regatul Unit. Textul convenit este supus aprobării Consiliului şi a Parlamentului European, urmând ca apoi să facă obiectul procedurii de adoptare formală. Acest regulament stabileşte normele şi procedurile care ar urma să permită UE să asigure exercitarea efectivă şi în timp util a drepturilor sale în ceea ce priveşte asigurarea respectării şi punerea în aplicare a Acordului de retragere şi a Acordului comercial şi de cooperare, arată https://www.consilium.europa.eu/.

Regulamentul prevede o serie de măsuri care ar putea fi adoptate de UE în caz de nevoie, inclusiv: măsuri de remediere, de reechilibrare şi compensatorii într-o serie de domenii; suspendarea temporară a tratamentului preferenţial relevant al anumitor produse; refuzul, revocarea, suspendarea, limitarea sau condiţionarea autorizaţiilor sau permiselor transportatorilor aerieni şi a activităţii acestora; măsuri de restricţionare a comerţului, a investiţiilor sau a altor activităţi. Textul împuterniceşte Comisia să adopte aceste măsuri prin intermediul unui act de punere în aplicare, precizând, după caz, durata acestora. Măsurile adoptate trebuie să fie întotdeauna proporţionale, precum şi eficace în ceea ce priveşte determinarea respectării de către Regatul Unit a acordurilor relevante.

La 29 noiembrie, a avut loc, la Bruxelles, Consiliul de miniştri comun OSACP-UE, în cadrul căruia miniştrii din Uniunea Europeană, Africa, zona Caraibilor şi Pacific, au convenit să sprijine adoptarea unui cadru mondial pentru biodiversitate ambiţios, cuprinzător şi transformator pentru perioada de după 2020 pentru a stopa şi a inversa declinul biodiversităţii în perspectiva Conferinţei ONU privind Biodiversitatea COP15 de la Montréal, care va avea loc în perioada 7-19 decembrie. Acest lucru este esenţial deoarece, în cazul a miliarde de oameni, declinul alarmant al biodiversităţii ameninţă securitatea alimentară, sănătatea, economiile şi mijloacele de subzistenţă. Pentru a avea succes, viitorul cadru va trebui să includă obiective cuantificabile, susţinute de un cadru solid de monitorizare şi revizuire şi de mijloace adecvate pentru a sprijini punerea sa în aplicare.

Comisia Europeană
La 30 noiembrie 2022, Comisia a propus noi norme la nivelul UE privind ambalajele, pentru a combate această sursă, în permanentă creştere, de deşeuri, precum şi frustrarea consumatorilor. În medie, fiecare european generează anual aproape 180 kg de deşeuri de ambalaje. Ambalajele sunt unul dintre principalele produse care utilizează materiale prime virgine, întrucât 40% din materialele plastice şi 50 % din hârtia utilizată în UE sunt destinate ambalajelor. Dacă nu se vor lua măsuri, UE ar urma să înregistreze o creştere suplimentară cu 19% a deşeurilor de ambalaje până în 2030, iar pentru deşeurile de ambalaje din plastic - chiar o creştere de 46%, potrivit https://ec.europa.eu/.

Pachetul abordează aceste aspecte vine în urma primului pachet de măsuri privind economia circulară, care a fost adoptat în martie 2022. Primul pachet a cuprins noul Regulament privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile şi Strategia UE pentru un sector textil sustenabil şi circular şi a propus noi măsuri pentru a capacita consumatorii şi a le permite să joace un rol mai hotărâtor în tranziţia verde.

Noile norme au scopul de a pune capăt acestei tendinţe. Pentru consumatori, normele vor asigura opţiuni de ambalare reutilizabile, vor elimina ambalajele superflue, vor limita excesul de ambalare şi vor furniza etichete clare în sprijinul unei reciclări corecte. Pentru industrie, normele vor crea noi oportunităţi de afaceri, în special pentru întreprinderile mai mici, vor reduce nevoia de materiale prime virgine, sporind capacitatea de reciclare a Europei şi reducând dependenţa Europei de resursele primare şi de furnizorii externi. Acestea vor plasa sectorul ambalajelor pe calea cea bună pentru a putea atinge neutralitatea climatică până în 2050.

De asemenea, Comisia aduce clarificări consumatorilor şi industriei cu privire la materialele plastice de origine biologică, compostabile şi biodegradabile: prin stabilirea aplicaţiilor pentru care astfel de materiale plastice sunt cu adevărat avantajoase pentru mediu şi a modului în care materialele respective ar trebui proiectate, eliminate şi reciclate. Propunerile constituie elemente-cheie ale Planului de acţiune pentru economia circulară din cadrul Pactului verde european şi ale obiectivului fixat de acesta de a face ca produsele sustenabile să devină norma. Propunerile răspund, de asemenea, cererilor specifice ale europenilor, astfel cum au fost exprimate în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei.

Obiectivul principal este de a reduce deşeurile de ambalaje cu 15% pe cap de locuitor până în 2040 în fiecare stat membru, comparativ cu situaţia din 2018. Acest lucru ar duce la o scădere globală a deşeurilor în UE de circa 37%, în comparaţie cu scenariul în care nu s-ar modifica legislaţia. Aceasta se va întâmpla atât graţie reutilizării, cât şi graţie reciclării.

Tot la 30 noiembrie, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie a UE în domeniul sănătăţii la nivel mondial, menită să îmbunătăţească securitatea sanitară mondială şi să asigure o sănătate mai bună pentru toţi, într-o lume aflată în schimbare. Graţie acestei strategii, UE îşi aprofundează poziţia de lider şi îşi reafirmă responsabilitatea pentru abordarea frontală a principalelor provocări şi inegalităţi în materie de sănătate la nivel mondial: programele nefinalizate din domeniul sănătăţii la nivel mondial şi combaterea ameninţărilor la adresa sănătăţii în era pandemiilor, potrivit https://ec.europa.eu/.

Strategia consideră sănătatea la nivel mondial ca fiind un pilon esenţial al politicii externe a UE, un sector critic pe plan geopolitic şi fundamental pentru autonomia strategică a UE. Strategia promovează parteneriate durabile şi bine gândite de la egal la egal, întemeindu-se pe iniţiativa "Global Gateway". Dat fiind că reprezintă dimensiunea externă a uniunii europene a sănătăţii, strategia este concepută pentru a orienta acţiunea UE în vederea asigurării unei mai bune pregătiri şi a unei capacităţi de reacţie mai eficace şi fără sincope la ameninţările la adresa sănătăţii. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Irina Giurgiu)