Sculptorul francez Auguste Rodin a rămas cunoscut tezaurului umanităţii pentru sculpturile sale, lăsând moştenire, deopotrivă, remarcabile picturi şi schiţe. El a transpus în arta modernă măreţia antică greacă.

S-a născut la Paris, la 12 noiembrie 1840, fiind al doilea copil într-o familie modestă. A manifestat de timpuriu un dar excepţional pentru desen, fapt pentru care tatăl său l-a înscris la Şcoala imperială de desen şi matematici, devenită ulterior Şcoala de arte decorative.

Din 1854 până în 1857, a urmat, în cadrul şcolii, cursurile lui Horace Lecoq de Boisbaudran, maestru sever, care cultiva la cursul lui respectul faţă de tradiţie, dezvoltând în paralel, prin desenul după memorie, facultatea de buni observatori a elevilor săi.

Rodin a desenat mult la Luvru, în faţa operelor realizate de antici. Vocaţia de sculptor i s-a conturat în momentul în care a avut revelaţia modelajului. Primele încercări i-au fost corectate de către Jean-Baptiste Carpeaux. Încurajat de Hippolyte Maindron, s-a prezentat la concursul de admitere la şcoala Belle-Arte, dar a fost respins de trei ori. Motivaţia sa a crescut permanent, fiind animat şi mai mult după reuşita din 1847, ''Loos Monument'', din Belgia, conform www.auguste-rodin.org. Şi-a câştigat existenţa şi şi-a îmbunătăţit îndemânarea în atelierul lui Albert-Ernest Carrier-Belleuse, o figură reprezentativă a industriei artei acelui moment. "Cap de bărbat cu nasul zdrobit" (1863-1864) era, în viziunea sa, cea mai bună sculptură a sa; a propus-o la Salonul de la Paris din 1864, însă i-a fost respinsă.

Războiul franco-german din 1870 a pus capăt ezitărilor profesionale ale tânărului sculptor. Timpul petrecut de Rodin în Belgia (1871-1877) a accelerat ritmul evoluţiei sale. În 1875, întreprinde prima sa călătorie în Italia, unde descoperă operele lui Pierre Puget la Genova, iar în biserica San Lorenzo din Florenţa întâlneşte opera lui Michelangelo.

Întors în Belgia, a lucrat la o sculptură expusă mai întâi la Bruxelles, apoi la Paris, în 1878, "Vârsta de bronz". Lucrarea a provocat scandal prin noutatea pe care o aduce: modelul care insuflă statuii freamătul vieţii. Opera lui Rodin, realizată în Belgia, este insuficient cunoscută, fiind, în general, semnată de alţii decât de el.

Între 1879-1882, a lucrat la Manufactura din Sevres, unde a executat o statuie a lui Jean Le Rond D'Alembert pentru Primăria din Paris, dar unele proiecte de monumente cum ar fi "Chemarea la arme" (1878) şi "Lazare Carnot" (1881) au rămas nedefinitivate.

Cu "Bărbatul care merge", studiu pentru "Sfântul Ioan Botezătorul, predicând", Rodin şi-a manifestat gustul pentru acţiunea energică, autoritatea realismului său fiind susţinută de vigoarea modelului.

În 1880, a primit comanda unei porţi monumentale pentru Muzeul Artelor Decorative, a cărui construcţie era prevăzută pe malul stâng al Senei. "Poarta Infernului" va rămâne neterminată, revenind şi lucrând la ea pe tot parcursul vieţii.

Pentru a răspunde dorinţei colecţionarilor îndrăgostiţi de opera sa, Rodin a executat separat lucrările: "Femeia ghemuită", "Cariatida", "Cea care a fost frumoasa armurăreasă", "Danaida", "Fugit amor", "Sărutul", "Umbra".

În 1884, municipalitatea oraşului Calatis a iniţiat un proiect pentru glorificarea memoriei lui Eustache de Sain-Pierre, simbol al sacrificiului făcut pentru eliberarea oraşului, asediat în secolul al XIV-lea de către englezi. Auguste Rodin a obţinut comanda monumentului şi a prezentat o machetă în care erau reunite şase personaje, conforme cu descrierile epocii. Grupul statuar, terminat în 1886, a fost dezvelit, la Calatis, în 1895. O replică, achiziţionată mai târziu de guvernul britanic, a fost amplasată de către pictor, personal, în 1913, în grădinile Parlamentului din Londra.

Primul Exemplar în marmură al "Sărutului" (alte două existând la Copenhaga şi Londra) a fost terminat în 1886, din acelaşi an datând şi "Gândirea", portret al elevei şi colaboratoarei sale Camille Claudel.

Camille Claudel 

Parisul a fost gazda Expoziţiei Universale, în 1889, pentru marcarea centenarului Revoluţiei Franceze, prilej cu care Rodin şi Claude Monet au expus împreună 36 de opere la Galeria Georges Petit. S-a considerat în mare parte a vieţii lui mai degrabă un artizan decât un artist. Cele mai multe instituţii de artă din Franţa nu i-au apreciat opera atât cât şi-ar fi dorit, după 40 de ani şi-a conturat stilul care avea să îl păstreze apreciat la nivel internaţional şi astăzi. Este considerat părintele sculpturii moderne de mulţi critici de artă, potrivit https://www.theartstory.org. A expus în Belgia şi în Olanda, în 1899.

Între "Burghezii din Calais" şi "Balzac", s-a plasat ultima fază a evoluţiei lui Rodin. La Expoziţia universală din 1900, "Pavilionul Rodin" a reflectat geniul maestrului consacrat în întreaga lume, expunând 150 sculpturi şi numeroase desene.

Balzac 

Lucrările sale au putut fi admirate în expoziţii organizate la Praga, New York sau în Germania. A vizitat, de nenumărate ori, British Museum din Londra, admirând cu atenţie, într-o reală documentare ad-hoc, opere de artă şi sculptură ale Greciei antice, indică www.auguste-rodin.org.

Renumele internaţional i-a adus numeroase comenzi de busturi din Statele Unite, Germania, Austria, Anglia, Franţa. În 1907, a participat la inaugurarea monumentului pe care îl dedicase poetului William Henley la Westminster şi, împreună cu compozitorul Camille Saint-Saens şi scriitorul american Mark Twain, a primit titlul de doctor Honoris Causa din partea Universităţii Oxford. Hotel Biron, din Meudon, devine, în 1908, gazda sa, unde a închiriat camere alături de Isadora Duncan, Rainer Maria Rilke şi Henri Matisse. În opera lui Matisse se disting influenţe ale sculpturilor lui Auguste Rodin.

Pe lângă sculpturi, Rodin a realizat ilustraţii pentru cărţii, gravuri în point-seche şi nenumărate desene de nuduri, în general feminine. Era îndrăgostit de arta Evului Mediu, fiind autorul volumului "Les Cathedrales de France" (1914). A lăsat moştenire umanităţii o vastă operă apreciată internaţional şi o şcoală de sculptură care a generat numeroşi artişti recunoscuţi internaţional, unul dintre aceştia, cu care a colaborat pentru scurt timp, fiind marele artist Constantin Brâncuşi.

Statuia ''Gânditorul" , mormântul lui Auguste Rodin 

Auguste Rodin a murit în 17 noiembrie 1917, fiind înmormântat în cimitirul de la Meudon. (surse: lucrările "Auguste Rodin" (perioada 1840-1917) de Henri Martinie, Paris (ediţie din 1952); "Rodin" perioada 1840-1886, Editura Meridiane, 1967). AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ionela Favril, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: theartstory.org