Alergătoare pe distanţe medii, atleta Gabriela Szabó s-a născut la 14 noiembrie 1975, la Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud. Este multiplă campioană olimpică, mondială şi europeană la atletism în probele de 1.500, 3.000 şi 5.000 de metri. Este absolventă a Universităţii de Sport şi Educaţie Fizică "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Potrivit Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România - Volumul I (2002), Gabriela Szabó a început atletismul în oraşul natal, fiind descoperită la un cros şcolar de antrenorul emerit Zsolt Gyongyossy, cel care o va pregăti în întreaga carieră şi cu care s-a căsătorit, în 1999.

Foto: (c) ARTUR MUSTAŢĂ/Arhivă istorică AGERPRES

Încă din perioada junioratului, talentul şi calităţile sale remarcabile pentru probele de semifond şi fond s-au făcut remarcate, obţinând performanţe deosebite. În 1991, la 15 ani, devine campioană europeană la Salonic, pentru ca în 1992 să obţină argintul la Campionatele Mondiale de juniori, desfăşurate la Seul. Un an mai târziu, ocupă locul 1 la Campionatele Europene de la San Sebastian, iar în 1994 devine campioană mondială la Lisabona. În acelaşi an, stabileşte la Campionatele Europene de seniori de la Helsinki un nou record mondial de junioare în proba de 3.000 m, obţinând medalia de bronz.

Şi ca senioare, continuă seria marilor succese. În 1995, la Campionatele Mondiale de sală de la Barcelona, devine campioană mondială în proba de 3.000 m. În 1996, la Jocurile Olimpice de la Atlanta, obţine argintul la 1.500 m. Urmează un nou titlu mondial obţinut la Campionatele Mondiale de sală de la Paris (1997) şi tot în acelaşi an, devine campioană mondială la Atena în proba de 5.000 m. În 1998, câştigă aurul la 3.000 m la Campionatele Europene de sală de la Valencia şi argint la Campionatele Europene în aer liber de la Budapesta, la 5.000 m.

Foto: (c) EUGEN ENĂCHESCU/Arhivă istorică AGERPRES

Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România mai notează că anul 1999 reprezintă pentru Gabriela Szabó un an plin de succese. Cucereşte trei medalii de aur, în sală, la 1.500 şi 3.000 m, la Campionatele Mondiale de la Maebashi (Japonia), şi în aer liber, în proba de 5.000 m de la Campionatele Mondiale de la Sevilla, unde a triumfat de o manieră impresionantă. În acelaşi an, se impune în cele şapte etape ale circuitului Golden League, disputate la Oslo, Roma, Paris, Monaco, Zürich, Bruxelles şi Berlin, ca şi în Grand Prix-ului de la München, performanţe în urma cărora a ocupat locul 1 în clasamentul Grand Prix, cu 108 puncte, la egalitate cu mozambicana Maria Mutola. A stabilit recorduri mondiale la 2.000 m, în 1998, şi la 5.000 m, în 1999, la Berlin.

De altfel, în 1999, a fost aleasă drept "cel mai bun sportiv european al anului", în cadrul anchetei agenţiei poloneze de presă PAP.

Foto: (c) ARTUR MUSTAŢĂ/Arhivă istorică AGERPRES

În 2000, după ce cucereşte un nou aur la 3.000 m, la Campionatele Europene de sală de la Gent (Belgia), îşi vede visul împlinit, devenind campioană olimpică în proba de 5.000 m, la Sydney. La aceeaşi competiţie obţine bronzul la 1.500 m. Anul următor, la Campionatele Mondiale de sală de la Lisabona, Szabó obţine doar argintul la 3.000 m, pentru a se revanşa câteva luni mai târziu la Mondialele în aer liber de la Edmonton, unde ocupă primul loc în proba de 1.500 m. Ultima performanţă notabilă o realizează în 2002, la Campionatele Europene în aer liber de la München, terminând a doua la 1.500 m.

Foto: (c) ALEX TUDOR/Arhivă istorică AGERPRES

Prin succesele dobândite de-a lungul impresionantei sale cariere, dar şi prin maniera în care le-a obţinut, multipla campioană olimpică, mondială şi europeană s-a impus cu pregnanţă în galeria marilor atleţi ai lumii care au cules admiraţia şi respectul tuturor. Pentru rezultatele de excepţie din 1999, a fost declarată de IAAF cea mai bună atletă din acel an, iar de Asociaţia Internaţională a Presei Sportive cea mai bună sportivă a anului 1999. Este maestră emerită a sportului şi cetăţean de onoare a oraşelor Bistriţa, Cluj-Napoca şi Bucureşti, potrivit Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România. Pentru întreaga activitate sportivă a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului, i-a fost conferit Ordinul naţional "Serviciul Credincios", în grad de comandor, iar din partea Comitetului Olimpic şi Sportiv a primit "Colanul Olimpic", notează www.cosr.ro.

Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO

În anul 2005, şi-a anunţat retragerea din activitatea sportivă profesionistă. În vara lui 2006, la Internaţionalele României de Atletism, a fost organizată retragerea oficială a Gabrielei Szabó.

Foto: (c) LIVIU ŞOVA / AGERPRES FOTO

După retragerea din activitatea competiţională, Gabriela Szabó s-a implicat în numeroase programe care promovează virtuţile sportului. Astfel, a preluat conducerea Asociaţiei ''Sport pentru Viaţă'', având ca scop determinarea cât mai multor oameni să participe la acţiunile dedicate sportului de masă. Din 19 august 2013 deţine şi titlul onorific de Ambasador al turismului românesc, alături de alte şapte personalităţi din viaţa culturală şi sportivă românească.

De mulţi ani se organizează la Bistriţa, oraşul ei natal, competiţia care îi poartă numele - "Gabriela Szabó Runfest" - unde fosta mare atletă participă, ca şi în alte concursuri ori crosuri.

Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO

În 2006, Gabriela Szabó a fost vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism şi director de marketing al forului.

În august 2007, Gabriela Szabó a fost aleasă, în timpul congresului de la Osaka, în Comisia feminină a Federaţiei Internaţionale de Atletism (IAAF).

În 2009, a primit din partea Comitetului Internaţional Olimpic distincţia "Femeia şi Sportul".

Are titlul de doctor în educaţie fizică şi sport după ce a obţinut calificativul "Foarte Bine" pentru teza de doctorat susţinută public în Amfiteatrul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport - ANEFS Bucureşti, în 2009.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Pe 5 aprilie 2013, Gabriela Szabó a pierdut alegerile pentru şefia Federaţiei Române de Atletism.

În februarie 2013, a fost numită consilier personal al ministrului Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu. A fost ministru al Tineretului şi Sportului în Cabinetele Ponta III şi IV (5 martie 2014-17 noiembrie 2015).

La 17 octombrie 2016, Gabriela Szabó şi-a lansat programul de candidatură pentru preşedinţia Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, program numit ''Excelenţa garantează viitorul''. La 15 noiembrie 2016, a pierdut alegerile pentru şefia COSR, obţinând 68 de voturi faţă de cele 128 ale contracandidatului ei, Mihai Covaliu.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

A fost directorul general al Clubului Sportiv Municipal (CSM) Bucureşti între 2017 şi 2022. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, redactor Arhiva Foto - Mihaela Tufega, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)