Kurt Vonnegut, scriitor şi artist grafic, cunoscut mai ales pentru romanele "Cat's Cradle" ("Leagănul pisicii"), "Slaughterhouse-Five' ("Abatorul cinci") şi "Breakfast of Champions" ("Mic-dejunul campionilor"), este considerat unul dintre cei mai influenţi romancieri americani ai secolului XX, potrivit www.biography.com.

S-a născut la 11 noiembrie 1922, la Indianapolis, într-o familie de origine germană, ulterior decorul pentru multe dintre romanele sale. A studiat biochimia la Cornell University (1941-1943), antropologia la Chicago University şi inginerie mecanică la Carnegie Institute of Technology, unde a scris o rubrică pentru ziarul studenţesc, "Cornell Daily Sun".

Înrolat în Armata Statelor Unite în al Doilea Război Mondial, el a luptat în bătălia de la Bulge. Luat prizonier a fost martor la distrugerea aproape totală a Dresdei, în timpul bombardamentelor aliate. Salvarea sa şi a altor şase prizonieri de război, de altfel singurii americani care au supravieţuit carnagiului, a fost posibilă prin ascunderea lor într-o pivniţă de depozitare a cărnii. Experienţa trăită a devenit nucleul celei mai faimoase lucrări ale sale "Abatorul cinci" ("Slaughterhouse-Five", 1969), potrivit www.biography.com. Romanul a devenit un bestseller datorită amestecului său unic de fantezie, explorare a condiţiei umane şi război.

La întoarcerea sa, Vonnegut s-a căsătorit cu Jane Marie Cox, iubita din liceu, cu care a avut trei copii. Cuplul i-a adoptat şi pe cei trei copii ai surorii lui Kurt Vonnegut, când aceasta a murit în 1958, dar şi încă o fetiţă, pe Lily, în 1982, arată www.famousauthors.org. A lucrat, o perioadă, ca reporter pe probleme de poliţie la City News Bureau of Chicago.

A părăsit Chicago pentru a lucra în Schenectady, New York, în relaţii publice pentru General Electric (1946-1950), postură satirizată în primul său roman, "Pianul mecanic" (1952), potrivit www.vonnegut.com.

În 1950, a publicat prima povestire, iar în anul următor s-a mutat la Provincetown, statul Massachussets, dedicându-se exclusiv scrisului.

În 1959, a publicat al doilea roman, "Sirenele de pe Titan" (1959), urmat de "Leagănul pisicii" (1963), "Nu strica orzul pe gâşte" (1965), "Mama Noapte" (1966), "Micul dejun al campionilor" (1973), "Bufoniada sau Gata cu singurătatea!" (1976), "Puşcăriaşul" (1979), "Dick Ochi-de-mort" (1982), "Galápagos" (1985), "Barbă Albastră" (1987), "Hocus-Pocus" (1990), potrivit www.vonnegut.com şi humanitas.ro.

Cunoscut pentru stilul său literar satiric, precum şi pentru elementele ştiinţifico-fantastice din operele sale, Kurt Vonnegut a amestecat literatura cu science-fiction-ul şi umorul, iar absurdul cu comentariile sociale ascuţite, creând propria lume unică în fiecare dintre romanele sale şi le-a umplut cu personaje neobişnuite, cum ar fi rasa extraterestră cunoscută sub numele de Tralfamadorians din "Slaughterhouse-Five".

A mai publicat volumele de povestiri "Canarul din cuşca pisicii" (1961), "Bun venit printre maimuţe" (1968), "Tabachera din Bagombo" (1999). A scris, de asemenea, o piesă de teatru "La mulţi ani, Wanda June", dar şi volume de eseuri şi "colaje autobiografice".

Ultima lucrare de ficţiune a lui Vonnegut - "Cutremurul timpului" (1997) - a fost, de asemenea, un bestseller. Spre sfârşitul vieţii sale, s-a concentrat pe scrierea de lucrări non-ficţiune. Ultima sa carte a fost "Un om fără ţară" (2005), o colecţie de eseuri biografice.

În ultimii ani ai vieţii, a semnat editoriale pe teme politice în publicaţia "In These Times". A participat la acţiunile umanitare iniţiate de PEN-Club şi a preluat de la Isaac Asimov funcţia de preşedinte onorific al Asociaţiei Umaniste Americane.

Scriitorul Kurt Vonnegut a murit la 11 aprilie 2007, la vârsta de 84 de ani, din cauza rănilor de la cap provocate de o căzătură, un eveniment nefericit ce avusese loc cu câteva săptămâni în urmă, în casa sa din New York. AGERPRES / (Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Kurt Vonnegut/Facebook