Monument arhitectonic medieval din municipiul cu acelaşi nume şi una dintre puţinele cetăţi bastionare din România, Cetatea Oradea are o istorie îndelungată de aproape 1000 ani. Este emblema oraşului bihorean şi punctul central al evenimentelor culturale.

Încă de la începuturile sale, Cetatea Oradea a constituit nucleul vieţii politice, militare, administrative, juridice şi religioase, în urma sanctificării, în 1192, a fondatorului episcopiei orădene ca Sf. Ladislau Taumaturgul.

Cercetările arheologice au stabilit locaţia acestui prim centru urban sub amprenta actuală a cetăţii orădene. Prima construcţie a fost ridicată iniţial, la sfârşitul secolului al XI-lea, pe o insulă situată între braţele Crişului Repede şi Peţa, o zonă mlăştinoasă şi împădurită, potrivit www.oradeaheritage.ro. Aici, în zona numită Grădina Cerbilor, Regele Ladislau al Ungariei obişnuia să vină la vânătoare, ridicând şi prima construcţie, o biserică cu hramul Sfintei Fecioare Maria.

Foto: (c)  EUGENIA PAŞCA/AGERPRES FOTO 

În anul 1619, principele transilvănean Gabriel Bethlen începe construirea, în interior, a unui palat unic, cu pereţii paraleli cu zidurile exterioare ale cetăţii, iar în cele cinci colţuri fiind construite câte un turn. Construcţia a fost realizată pe baza proiectului arhitectului italian Giacoma Resti din Verona. După moartea lui Gabriel Bethlen, construcţiile au fost reluate de către Gheorghe Rákoczi I (1630-1648) şi apoi de către Gheorghe Rákoczi II (1648-1660). Palatul Princiar, unic în Transilvania, a fost finalizat în anul 1650 în stil renascentist târziu, fiind considerat cel mai frumos ansamblu de monumente din Principat, precizează www.oradeaheritage.ro.

Activa implicare a episcopilor în dezvoltare şi efervescenta viaţă culturală au transformat Cetatea Oradea, în secolul al XV-lea, în unul dintre cele mai însemnate centre europene ale Umanismului şi Renaşterii, arată www.visitoradea.com. Astfel, în interiorul acesteia, a funcţionat o mare bibliotecă, cu cărţi aduse din Italia, un "Literarum asylum", loc de întâlnire a marilor cărturari umanişti ai timpului, o şcoală capitulară catolică, unde a învăţat şi marele cărturar umanist Nicolaus Olahus, precum şi un observator astronomic, care a stabilit meridianul zero al hărţilor la Oradea, pentru mai multe secole. Acest meridian trecea prin incinta Cetăţii, fiind localizat aici de fizicianul austriac Georg von Peuerbach, la îndemnul marelui umanist, episcopul orădean Ioan Viteaz de Zredna.

Foto: (c)  EUGENIA PAŞCA/AGERPRES FOTO 

Şanţul care înconjoară Cetatea aminteşte de rolul important de apărare cu care a fost înzestrată această construcţie, greu de cucerit de-a lungul secolelor. Şanţul era umplut cu apă termală din Pârâul Peţa, dar şi cu apa rece din Crişul Repede, având adâncimi de patru metri şi lăţime de 50 de metri, care astfel a împiedicat îngheţarea apei şi cucerirea Cetăţii pe timp de iarnă.

De-a lungul istoriei sale, Cetatea Oradea a servit ca reşedinţă a Episcopiei Romano-Catolice de Oradea (1092-1557), precum şi drept cetate militară (1557-1857), aflându-se, pe rând, sub diferite administraţii: maghiară/transilvăneană (1092-1660), otomană (1660-1692), habsburgică (1692-1918). De-a lungul secolelor, Cetatea a fost asediată de tătari (1241), turci (1474, 1598, 1658, 1660), răsculaţi transilvăneni (1290, 1514, 1664, 1703-1710), oştile Principatului Transilvaniei (1557, 1603), austrieci (1692). În ciuda multiplelor tentative, Cetatea a fost cucerită doar de trei ori.

Foto: (c)  EUGENIA PAŞCA/AGERPRES FOTO  

Conform www.rri.ro, în Cetate au fost înmormântate multe capete încoronate: Ladislau I al Ungariei, Andrei al II-lea al Ungariei (1235, dus ulterior la Agria), Ştefan al II-lea al Ungariei, Ladislau al IV-lea Cumanul (1290), regina Beatrix, soţia lui Carol Robert de Anjou (1319), regina Maria de Anjou, soţia lui Sigismund de Luxemburg (1396), regele-împărat Sigismund de Luxemburg (1437, singurul împărat romano-german înmormântat în afara Germaniei).

Marii căpitani de Oradea au jucat un rol important de-a lungul istoriei, Báthori István (Ştefan Báthory) ajungând în 1575 şi rege al Poloniei, iar Báthory Kristóf (Cristofor Báthori), Bocskay István (Stefan Bocskai) şi Rákóczi György (Gheorghe Rákóczial II-lea) au ajuns principi ai Transilvaniei.

Din punct de vedere arhitectonic, Cetatea Oradea a cunoscut trei mari etape de dezvoltare. O etapă romanică, una gotică şi, în final, etapa renascentisto-barocă, cea care îşi pune amprenta asupra monumentului vizibil şi astăzi. Cetatea Oradea, în urma refacerii şi extinderii din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, capătă fizionomia tipică a unei fortificaţii de tip bastionar italian, cu bastioane de tip pană, fiind, de altfel, singura de acest tip din întreg estul european.

Foto: (c)  EUGENIA PAŞCA/AGERPRES FOTO  

În prezent, Cetatea Oradea reprezintă şi punctul central al evenimentelor culturale orădene, de la festivaluri medievale până la seri de film, petrecute pe iarbă în Parcul Cetăţii.

La 21 octombrie 2022, la Cetatea Oradea, s-a semnat un contract de finanţare din fonduri europene de peste 2 milioane de euro pentru etapa a IV-a de reabilitare a cetăţii. 21 milioane de euro din fonduri UE au fost investiţi din anul 2008 în reabilitarea Cetăţii Oradea, menţionează site-ul Primăriei municipiului Oradea, www.oradea.ro. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)