Poetul şi esteticianul englez Samuel Taylor Coleridge s-a născut la 21 octombrie 1772, la Ottery St. Mary. A studiat la Cambridge. Perioada de tinereţe a fost dominată de idealuri iacobine, exprimate în proză, în poeziile timpurii şi în fragmentul dramatic "Căderea lui Robespierre" ("The Fall of Robespierre", 1794), scris împreună cu poetul Robert Southey.

Perioada sa de maximă creaţie poetică a fost între 1787-1805. Volumul "Balade lirice" ("Lyrical Ballads", 1798), publicat împreună cu poetul William Wordsworth, reprezintă manifestul romantismului englez. Toţi trei, Southey, Wordsworth şi Coleridge, împreună au constituit grupul de poeţi ai "şcolii lacurilor". Pe lângă "Balada bătrânului marinar" ("The Rime of the Ancient Mariner"), cuprinsă în volum, Coleridge a scris poezia simbolică "Kubla Khan" (1816) despre împăratul mongol Kublai Khan şi despre palatul său legendar de la Xanadu, creând un poem-viziune care, ca şi balada menţionată anterior, este plin de sentimentul mistic al supranaturalului.

Coleridge şi Wordsworth au plecat ulterior în Germania, unde Coleridge a intrat la Universitatea din Gottingen, pentru a studia filosofia idealistă germană, care îl pasiona. I-a fost suficient o jumătate de an pentru a învăţa limba germană la perfecţie, fapt care a făcut posibilă traducerea dramelor lui Schiller, "Piccolomini" şi "Moarte lui Wallenstein" de către Coleridge.

Supranaturalul de origine folclorică se regăseşte şi în poemul scris în 1797, dar publicat abia în 1816, "Christabel", care îl duce pe cititor în lumea Evului mediu. Poeziile sale liric-melancolice sugerează imanenţa divinului sau simţul unităţii organice a fiecărei întâmplări cu armonia tainică a universului: "Harfa eoliană" ("The Eolian Harp", 1795), "Frunzişu-acestui tei, temniţa mea" ("This Lime-Tree Bower my Prison", 1797), "Ger la miez de noapte" ("Frost at Midnight", 1798), "Temeri în singurătate" ("Fears in Solitude", 1798), "Deprimare" ("Dejection", 1802). Coleridge a fost un experimentator curajos, care a îmbogăţit poezia engleză cu noi forme de versificaţie, potrivit www.poetryfoundation.org.

În cadrul ciclurilor de conferinţe ţinute la Londra (1808, 1812, 1818), şi-a revizuit în spirit romantic concepţiile despre poezia engleză şi a popularizat noua estetică a lui Kant, Schlegel şi Schelling. Fragmentul "Biographia Literaria" (1817) este o încercare de a grupa teoretic toate teoriile care au constituit gândirea sa filosofică şi critică.

Teoriile lui Samuel Taylor Coleridge au exercitat o influenţă covârşitoare asupra gândirii estetice engleze şi americane din secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Către sfârşitul vieţii, a scris, tot mai sporadic, lucrări care vădesc o filosofie idealistă şi o concepţie politică conservatoare, precum "Ajutoare ale gândirii" ("Aids to Reflections", 1825), "Structura bisericii şi statului" ("The Construction of Church and State", 1830), ca şi diversele volume de conversaţii şi amintiri compilate după moartea sa. A mai scris şi piesele "Osorio" (1797) şi "Zapolya" (1817).

A murit la 25 iulie 1834. (Surse: "Dicţionar al literaturii engleze", Ed. "Ştiinţifică", 1970; "Istoria literaturii engleze", Ed. "Ştiinţifică", 1961) AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: bl.uk