La 22 septembrie este marcată, anual, Ziua mondială fără maşini. Scopul acesteia este descurajarea, pe cât posibil, a circulaţiei cu automobilul personal sau de serviciu, în favoarea deplasării cu bicicleta, a mersului pe jos ori, în ultimă instanţă, a transportului în comun. Pe termen lung, se doreşte crearea comunităţilor în care atât magazinele, cât şi locurile de muncă să se afle în apropierea domiciliilor, la distanţe ce pot fi uşor parcurse în plimbare.

Iniţial, data la care era sărbătorită Ziua fără maşini a fost 17 iunie, stabilită de Asociaţia pentru Transport Ecologic din Marea Britanie, în 1997. Evenimentul era marcat pe plan local, în cadrul Săptămânii Transportului Verde. Un an mai târziu, francezii au avut ideea înfiinţării campaniei ''În oraş, fără maşina personală!''.

Foto: (c)  SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO 

Printre beneficiile care ar rezulta în urma renunţării pe scară largă la utilizarea repetată a autovehiculelor, pot fi enumerate reducerea numărului de victime ale accidentelor rutiere, scăderea poluării şi decongestionarea traficului.

Potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat) la 11 mai 2022, numărul persoanelor din Uniunea Europeană decedate în accidente rutiere a scăzut cu 217% în 2020, comparativ cu 2019, cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere fiind în România (85 de decese la un milion de locuitori), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ cu populaţia fiecărui stat membru UE, cea mai scăzută rată a deceselor cauzate în 2020 de accidentele rutiere, s-a observat în Suedia (20 de decese la un milion de locuitori), Malta (23), Danemarca (27) şi Spania (29).

Pe plan european, Ziua mondială fără maşini este precedată, la iniţiativa Comisiei Europene, de Campania Săptămâna europeană a mobilităţii, care, în fiecare an, este programată între zilele de 16 şi 22 septembrie. "Săptămâna europeană a mobilităţii" a fost lansată la 19 aprilie 2002, la Bruxelles, fiind, în prezent, susţinută de Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei Europene.

Foto: (c)  SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO 

În contextul Săptămânii europene a mobilităţii din anul 2022, Societatea de Transport Bucureşti (STB) a lansat o campanie de promovare a beneficiilor utilizării mijloacelor de transport în comun pentru oameni, oraşe şi planetă, prin mesaje dedicate postate în staţiile STB.

Unul dintre aceste mesaje subliniază că transportul public este cel mai ecologic mod de deplasare pe lângă mersul pe jos şi cu bicicleta, deoarece consumă mai puţină energie şi emite mai puţin CO2 pe pasager/ km decât vehiculele personale. Mai mult, renunţarea la utilizarea zilnică a autoturismului propriu în favoarea transportului în comun ar diminua şi poluarea fonică. Aceasta poate fi o cauză a tulburărilor de somn, hipertensiunii arteriale şi chiar a decesului prematur.

Un alt avantaj al alegerii transportului în comun este încurajarea unui stil de viaţă activ, deoarece majoritatea călătoriilor implică mersul pe jos sau cu bicicleta către, dinspre şi între staţiile de transport public.

Foto: (c)  RADU TUTA / AGERPRES FOTO 

Totodată, se arată în mesajele STB, sectorul transportului public trebuie susţinut şi pentru că se numără printre cei mai mari angajatori la nivel local, angajând în total 2 milioane de oameni în UE, adică 20% dintre cei 10 milioane de oameni angajaţi în industria transporturilor.

Nu în ultimul rând, transportul public este cel mai sigur mod de a călători în oraş şi pe continent.

La 5 septembrie 2022, a debutat Conferinţa de mediu din cadrul Forumului Oraşelor Verzi (FOV) de la Braşov, prilej cu care primari şi experţi europeni au vorbit despre modalităţile de fluidizare a traficului rutier urban şi reducerea poluării. Transportul cu tramvaiul, cu trenul - pentru efectuarea navetei - ori restricţionarea traficului auto pentru încurajarea ciclismului şi a mersului pe jos au fost câteva dintre aceste soluţii.

De exemplu, Matti Helimo, viceprimarul oraşului Tampere, Finlanda, localitate înfrăţită cu Braşovul, a prezentat modul în care acest oraş a reuşit să reducă semnificativ emisiile de dioxid de carbon generate de trafic prin introducerea, în 2021, a transportului cu tramvaiul pe două rute şi extinderea ulterioară a reţelei de tramvai, printr-o reţea eficientă de transport regional cu autobuze şi trenuri pentru navetişti, prin multiplicarea pistelor pentru biciclete, scutere, pentru trafic pietonal, în paralel cu amenajarea de park&ride-uri.

La rândul său, expertul spaniol în practici de mobilitate urbană José Mayoral Moratilla, a prezentat conceptul de micromobilitate, care include transportul cu bicicleta, scuterul, skateboardul şi pietonal şi care presupune o serie de investiţii mici ca valoare, care se pot realiza într-un timp foarte scurt, cum ar fi amenajarea unor piste dedicate, crearea unor conexiuni foarte bune pentru traficul pietonal, care să completeze soluţia transportului în comun.

"Experienţa trecerii la transportul alternativ este asemănătoare în majoritatea ţărilor europene, doar că, din păcate, România a început mult mai târziu decât ţările din vestul Europei. Şi în ţările în care deja s-au aplicat cu succes soluţii alternative de transport, a fost nevoie de ani pentru ca acestea să fie implementate şi apoi să se bucure de succes, avantajul României fiind că poate replica acele soluţii care s-au dovedit eficiente", se arată într-un comunicat transmis, în urma dezbaterilor, de Primăria Braşov, organizator al FOV. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)