Cetatea dacică de la Băniţa a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 1999, ca parte a grupului de fortăreţe dacice, alături de Sarmizegetusa Regia, Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Piatra Roşie şi Căpâlna.

Rolul cetăţii era de a bara accesul spre capitala Daciei, dinspre sud. În acest scop, fortificaţia a fost ridicată în vârful unui deal cu versanţi pietroşi, care şi acum domină suveran pasul Merişor-Băniţa, prin care se face legătura între Ţara Haţegului şi Valea Jiului (Revista Sinteza - http://patrimoniu.revistasinteza.ro).

Cetatea nu putea fi atacată decât de pe un singur versant, fiind în rest înconjurată de stânci. Versantul accesibil era cel dinspre nord, în partea opusă faţă de şoseaua care şerpuieşte acum la baza dealului.

Dealul pe care se află Cetatea Băniţa se numeşte Piatra Cetăţii sau Dealul Bolii, cu o altitudine maximă de 904 metri. Colina pare mult mai înaltă, deoarece este izolată de munţii Sebeşului (la nord) şi de cei ai Retezatului (la sud-vest).

Fortificaţia, ridicată doar înspre versantul nordic, cuprindea mai multe ziduri de incintă, turnuri, platforme de luptă şi un val de apărare din piatră, lemn şi pământ, construite pe terasele şi pe culmea dealului.

Intrarea în cetate se făcea printr-o poartă monumentală aflată la capătul unui zid lung de 115 metri şi gros de doi metri. Accesul prin poartă se făcea pe o scară cu trepte de calcar şi balustrade de andezit. De aici în sus începea cetatea, întinsă pe trei terase succesive, fiecare protejată cu un zid, dinspre nord, şi nord-est. Pe a doua terasă se afla un foişor de observaţie din lemn, dar construit pe o bază de piatră. Terasa situată la cota cea mai înaltă era apărată de un zid trapezoidal.

Cetatea, distrusă în timpul războaielor daco-romane, a fost refolosită în perioada medievală, când aici a fost amenajată o fortificaţie. La sfârşitul secolului al XIX-lea, pietre din zidurile dacice au fost folosite la amenajarea căii ferate de la poalele dealului. Singura campanie de săpături arheologice care a avut loc la Băniţa s-a desfăşurat în 1960-1961 (Revista Sinteza - http://patrimoniu.revistasinteza.ro).

Complexul fortificat, cunoscut sub numele generic de Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, este situat în sectorul central şi vestic al unităţii geografice cu acelaşi nume, concentrate în jurul Apei Oraşului (râul Grădiştei), ce izvorăşte din masivul Godeanu şi se varsă în râul Mureş la Orăştie (Institutul Naţional al Patrimoniului - https://patrimoniu.ro).

Toate aceste fortificaţii Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Luncani-Piatra Roşie, Băniţa, Căpâlna, Vârful lui Hulpe şi Cugir, ultimele două puţin sau deloc cercetate arheologic, amplasate pe o suprafaţă de aproximativ 150 km2, fac parte din sistemul defensiv conceput de daci pentru apărarea centrului de putere (Sarmizegetusa Regia, după Ptolemeu) al teritoriului regatului dac.

Întregul sistem de apărare va fi complet distrus în 106 ca urmare a anexării regatului Daciei la Imperiul Roman.

Cetăţile dacice Costeşti - Cetăţuie, Costeşti - Blidaru, Luncani - Piatra Roşie şi Băniţa au fost preluate în administrare de CJ Hunedoara în anul 2020, iar în februarie 2021 aceste monumente au fost înscrise în domeniul public al judeţului Hunedoara, potrivit Direcţiei Generale de Administrare Monumente şi Promovare Turistică (DGMAPT) Hunedoara, structură din cadrul CJ care se ocupă de monumentele istorice.

Prima cetate administrată de CJ Hunedoara este Sarmizegetusa Regia, unde, din anul 2013 au fost instituite mai multe măsuri de protejare şi punere în valoare turistică a monumentului UNESCO. Situl are acum un regulament de vizitare, drumul de acces a fost refăcut şi este asigurat un serviciu de pază dotat inclusiv cu echipamente de supraveghere video.

Direcţia Generală de Administrare Monumente şi Promovare Turistică (DGAMPT) Hunedoara a făcut cunoscut că, anul acesta, au fost incluse în circuitul turistic şi cetăţile dacice Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Luncani-Piatra Roşie şi Băniţa.

Toate cele cinci cetăţi dacice din Munţii Orăştiei au posturi de jandarmerie montană în vederea asigurării măsurilor de ordine publică şi protecţie. Jandarmii montani vor dispune de toate dotările necesare intervenţiei pentru monitorizarea şi paza perimetrului cetăţilor, a informat DGMAPT. (surse: Revista Sinteza - http://patrimoniu.revistasinteza.ro); Institutul Naţional al Patrimoniului - https://patrimoniu.ro) AGERPRES (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.patrimoniu.ro