Gara de Nord, cel mai mare punct feroviar din România, a fost inaugurată oficial în 13 septembrie 1872, când au fost date în exploatare liniile ferate Piteşti - Bucureşti - Buzău şi Galaţi - Tecuci - Roman, în lungime de peste 600 km, cu 39 de staţii, potrivit site-ului clubferoviar.ro. Clădirea gării, alături de peroane şi linii, a fost construită după planurile Ministerului Lucrărilor Publice. La început, s-a numit Gara Târgoviştei, iar în 1888, numele său a devenit Gara de Nord. 

Clădirea de călători avea parter şi etaj, şi era formată dintr-un pavilion central cu două turnuri care există şi în prezent. Faţada principală era orientată de-a lungul Căii Târgovişte (actuala Calea Griviţei). În perioada 1895-1896, a fost construită o nouă aripă a gării, prevăzută şi cu un "salon regal", restaurat în forma originală din timpul lui Carol I, menţionează site-ul https://bucurestiivechisinoi.ro/.

Gara de Nord, Bucureşti, 1989.

Foto: (c) ILIE BUMBAC/Arhiva istorică AGERPRES

În 1907, Gara de Nord a fost extinsă cu încă două linii, iar în 1928, gara avea şase linii pentru plecări şi patru linii pentru sosiri. Gara de Nord a fost modernizată şi mărită, în anii 1930-1932, când s-au făcut mai multe lucrări: cele nouă peroane au fost legate, la capăt, printr-un peron transversal (lung de 200 m şi lat de 23 m), s-a construit frontonul dinspre sud şi s-a realizat sistematizarea liniilor de primire/expediere a trenurilor, mărindu-se numărul lor, de la 10 linii la 16 linii. Corpul nou de clădire, aşa cum se înfăţişează şi astăzi, are o faţadă monumentală, concepută într-o manieră neoclasică modernă, dominată de porticul format din şase coloane de mari dimensiuni.

Gara de Nord, Bucureşti, 1948.

Foto: (c) RADOR/Arhiva istorică AGERPRES

Începând cu 1941, s-a trecut la sistematizarea întregii zone a Gării de Nord, fiind începută, pe locul vechilor ateliere de reparaţii, construirea Palatului CFR, terminat după 1950, care adăposteşte, în prezent, Ministerul Transporturilor. În Piaţa Gării de Nord se află un monument dedicat eroilor ceferişti din timpul Primului Război Mondial, operă a sculptorilor Corneliu Medrea şi Ion Jalea.

Gara de Nord, Bucureşti, 1948.

Foto: (c) RADOR/Arhiva istorică AGERPRES

Zona Gării de Nord, inclusiv clădirea, suferă importante distrugeri (aripa sudică a gării, linii şi macazuri) în bombardamentele intense asupra Bucureştiului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Între 1945 şi 1990, au fost realizate alte modernizări, respectiv electrificarea liniilor, lungirea peroanelor, reamenajarea sălilor de aşteptare, racordarea la reţeaua de termoficare, dar şi legarea gării la reţeaua de metrou, notează site-ul https://turismistoric.ro/.

Gara de Nord, Bucureşti, 1989.

Foto: (c) MARIN ILIE/Arhiva istorică AGERPRES

Impresionanta clădire a gării este inclusă în Lista Monumentelor Istorice din România, conform site-ului amintit. Cu toate că, după 1990 numărul călătorilor a scăzut treptat, Gara de Nord din Bucureşti rămâne un punct important pe harta feroviară a României, dar şi a Europei. Gara de Nord, alături de Gara Sinaia, sunt puncte de tranzit ale celebrului tren de lux Orient Express, care parcurge o dată pe an ruta Paris - Istanbul. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Gara de Nord din Bucureşti, 1948.