A murit fostul lider sovietic Mihail Sergheevici Gorbaciov (fişă biografică)

Ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, care a încheiat perioada Războiului Rece fără vărsare de sânge, dar nu a reuşit să împiedice prăbuşirea Uniunii Sovietice, a murit, în noaptea de 30 spre 31 august 2022, la vârsta de 91 de ani, potrivit Spitalului Clinic Central (TSKB).
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA
Mihail Sergheevici Gorbaciov, secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), între 1985 şi 1991, primul şi singurul preşedinte al Uniunii Sovietice (1990-1991), s-a născut la 2 martie 1931, în Privolnoye, regiunea Stavropol.
Eforturile sale în vederea democratizării sistemul politic al URSS şi pentru descentralizarea economiei au dus la căderea comunismului şi destrămarea Uniunii Sovietice în 1991. În parte, pentru faptul că acţiunile sale au dus la încheierea dominaţiei postbelice a Uniunii Sovietice în Europa de Est, Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990, potrivit site-ului www.britanica.com.
Născut într-o familie de ţărani ruşi, a intrat în Comsomol (organizaţia de tineret a PCUS) în 1946, şi a lucrat la o fermă de stat în Stavropol pentru următorii patru ani. În 1952 a intrat la Facultatea de Drept a Universităţii din Moscova şi a devenit membru al Partidului Comunist. A absolvit studiile de drept în 1955 şi a continuat să deţină posturi de conducere în Comsomol şi în cadrul organizaţiilor de partid din Stavropol, în 1970 devenind prim-secretar al comitetului regional de partid.
Mihail Gorbaciov a fost numit membru al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1971. A devenit membru supleant al Biroului Politic în 1979 şi membru cu drepturi depline în 1980. A datorat o mare parte din ascensiunea sa constantă lui Mihail Suslov, principalul ideolog al partidului. Pe parcursul mandatului lui Iuri Andropov (1982-1984), ca secretar general al Partidului Comunist, Gorbaciov a devenit unul dintre membrii extrem de activi ai Biroului Politic. După dispariţia lui Andropov, Konstantin Cernenko a devenit secretar general al partidului, în februarie 1984, Gorbaciov fiind văzut ca un posibil succesor al acestuia. Cernenko a murit la 10 martie 1985, iar în ziua următoare Biroul Politic l-a ales în funcţia de secretar general al PCUS pe Mihail Gorbaciov.
Foto: (c) VASSILI KORNEYEV / EPA
După introducerea rapidă a unui set de măsuri cu privire la consolidarea puterii personale în conducerea sovietică, a încercat o resuscitare a economiei sovietice care a avut o stagnare în timpul mandatului Leonid Brejnev (1964-1982). În acest scop, a avut în vedere modernizarea tehnologică rapidă şi creşterea productivităţii, potrivit sursei citate.
Atunci când s-a constatat că noile măsuri nu produc rezultate tangibile, Gorbaciov a început în perioada 1987-1988 să iniţieze reforme mai profunde ale sistemului economic şi politic sovietic. În cadrul noii sale politici de glasnost ("transparenţă"), a avut loc un dezgheţ cultural important, moştenirea regimului totalitar stalinist fiind în cele din urmă complet repudiat.
În cadrul politicii de perestroika ("reconstrucţie") a lui Gorbaciov, au fost întreprinse primele încercări de a democratiza sistemul politic sovietic. De asemenea, în cadrul perestroika, unele mecanisme limitate de piaţă liberă au început să fie introduse în economia sovietică.
În octombrie 1988, Gorbaciov a fost ales în funcţia de preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem (legislativul naţional), consolidându-şi astfel puterea. În 1988, Constituţia a fost modificată şi, în conformitate cu noile prevederi, a fost instituit un nou legislativ, Congresul Deputaţilor Poporului din URSS şi Sovietul Suprem. În mai 1989, Gorbaciov a fost ales preşedinte al Sovietului Suprem.
Foto: (c) Frank Kleefeldt / EPA
În perioada 1989-1990, Gorbaciov a fost iniţiatorul unei serii de evenimente care au transformat ţesătura politică a Europei şi au marcat începutul sfârşitului Războiului Rece. De-a lungul anului 1989, el a profitat de fiecare ocazie pentru a-şi exprima sprijinul pentru comuniştii reformişti din ţările blocului sovietic din Europa de Est. Când regimurile comuniste din aceste ţări s-au prăbuşit ca piesele de domino, Gorbaciov, în mod tacit, a încuviinţat căderea lor.
În urma alegerilor democratice, noi guverne au venit la putere în Germania de Est, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia şi la sfârşitul lui 1989, începutul lui 1990, Gorbaciov a fost de acord cu retragerea treptată a trupelor sovietice din aceste ţări.
Foto: (c) Thomas Peter / REUTERS
În 1990, Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru realizările sale în cea ce priveşte relaţiile internaţionale.
La 15 martie 1990, Mihail Gorbaciov a fost ales, de către Congresul Deputaţilor Poporului, preşedinte al Uniunii Sovietice. În acelaşi timp, Congresul, sub conducerea sa, a abolit monopolul garantat constituţional al Partidului Comunist în Uniunea Sovietică, deschizând astfel calea pentru legalizarea altor partide politice.
Politica de reforme a lui Gorbaciov a generat o escaladare a conflictelor naţionale şi mişcărilor separatiste, ţinute sub control prin prezenţa militară sovietică.
Proclamarea independenţei Lituaniei, în martie 1990, a Letoniei şi Estoniei (mai 1990) au reprezentat cea mai grea încercare pentru liderul sovietic, care a condamnat public aceste acţiuni. La 19 august 1991, forţele ostile reformei au încercat o lovitură de stat. După trei zile, Mihail Gorbaciov a fost reinstalat la conducerea ţării, conducătorii puciului fiind arestaţi.
La 24 august 1991, Gorbaciov a demisionat din funcţia de secretar general al PCUS.
La 8 decembrie 1991, Rusia, Ucraina şi Belarus au pus bazele Comunităţii Statelor Independente (CSI) la care ulterior, la Alma-Ata, au aderat alte opt republici foste sovietice. Odată cu formarea noii structuri, Uniunea Sovietică şi-a încetat existenţa la 25 decembrie 1991, Mihail Gorbaciov dându-şi în aceeaşi zi demisia din funcţia de preşedinte al URSS.
Foto: (c) ALAIN-PIERRE HOVASSE / EPA
În 1996, Gorbaciov a mai candidat la alegerile prezidenţiale din Rusia, dar a obţinut numai 1% din voturile exprimate.
La 26 noiembrie 2001, Gorbaciov a fondat Partidul Social Democrat, o uniune a diferitelor partide de orientare social-democrată din Rusia. A demisionat din funcţia de lider al partidului în mai 2004, după o neînţelegere cu conducerea partidului.
În cursul activităţii sale politice, cât şi după retragere, a publicat o serie de volume cum sunt: "Perestroika. A doua revoluţie rusă" (1987); "Poporul are nevoie de tot adevărul" (1990); "Lovitura de stat" (1991); "Destrămarea Uniunii Sovietice" (1992); "Convorbiri la vârf, protocoale secrete din timpul meu" (1993). Mihail Gorbaciov este, de asemenea, autorul a două cărţi de memorii, "Memorii " (1994) şi "Amintiri - Viaţa mea înainte şi după perestroika" (2013).
În iunie 2004, Gorbaciov a reprezentat oficial Rusia la funeraliile de stat ale lui Ronald Reagan.
Foto: (c) SHAWN THEW / EPA
În 2011, la împlinirea vârstei de 80 de ani, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a fost decorat de preşedintele rus Dmitri Medvedev cu cel mai înalt ordin din Rusia pentru "munca sa enormă". Medvedev l-a felicitat pe Mihail Gorbaciov şi l-a decorat cu ordinul Sfântului Andrei cel întâi chemat.
Foto: (c) SERGEI ILNITSKY / EPA
Decorarea sa a avut loc în condiţiile în care aproape jumătate dintre ruşi se declarau indiferenţi faţă de împlinirea vârstei de 80 de ani de către cel din urmă lider sovietic, Mihail Gorbaciov, potrivit unui sondaj publicat în preajma aniversării sale. Potrivit acestui studiu, o treime dintre persoanele chestionate i-au reproşat destrămarea URSS.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO
În perioada 13-14 aprilie 2010, Mihail Gorbaciov a efectuat o vizită în România. Fostul preşedinte sovietic a participat la un dejun privat cu foştii preşedinţi ai României, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Gorbaciov a mai vizitat România în perioada 25-27 mai 1987 şi în 7-8 iulie 1989. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Ionela Gavril, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
* Reacţii la moartea lui Mihail Gorbaciov: Putin, von der Leyen, Gutteres, Boris Johnson
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Scrimerul Aladár Gerevich
Aladár Gerevich, unul dintre cei mai titrați scrimeri la nivel mondial, cu cele mai multe medalii olimpice de aur, s-a născut la 16 martie 1910, în localitatea Jászberény, centrul Ungariei, potrivit https://www.topendsports.com. La ediția Jocurilor Olimpice din 1932 de la Los
FRAGMENT DE ISTORIE: Sir Arthur Evans a descoperit ruinele complexului antic Knossos (16 martie 1900)
Săpăturile de la Knossos sau Kafala, un oraș antic situat pe insula Creta, au oferit perspective neprețuite asupra civilizației minoice antice, care a înflorit în timpul epocii bronzului. Dezgropat sistematic la începutul secolului al XX-lea de arheologul britanic Sir Arthur Evans, situl a dezvăluit natura complexă și avansată a societății minoice. Knossos
DOCUMENTAR: 5 ani de la instituirea stării de urgență pe teritoriul României, în contextul pandemiei de COVID-19 (16 martie)
La 16 martie 2020, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care se instituia starea de urgență pe întreg teritoriul României timp de 30 de zile, în contextul pandemiei de COVID-19. Decretul președintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României a fost publicat în Monitorul Oficial
Conferința în domeniul educației ''Let's make inclusion happen!', organizată în marja președinției poloneze a UE (16-18 martie)
Conferința ''Let's make inclusion happen! Inclusive education for a fair, resilient and competitive EU' are loc la Varșovia, în perioada 16-18 martie, fiind organizată în marja președinției poloneze a Consiliului UE, potrivit https://www.frse.org.pl/inclusive-education.
CITATUL ZILEI
''Cel mai mare păcat față de semenii noștri nu este acela de a-i urî, ci de a fi indiferent față de ei; aceasta este esența lipsei de omenie.'' - D. Dilemma, George Bernard Shaw (''Aforisme, paradoxuri, cugetări'', Editura Albatros, 1982)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 16 martie
Ortodoxe Sf. Mc. Sabin Egipteanul; Sf. Cuv. Hristodul din Patmos Duminica a 2-a din Post Greco-catolice Duminica 2 din Post. Sf. m. Sabin Egipteanul Romano-catolice Duminica a 2-a din Postul Mare Sf. Iulian, m. Sfântul Mucenic Sabin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 martie
Este a 75-a zi a anului 2025. Au mai rămas 290 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 26 m și apune la 18 h 23 m. Luna apune la 07 h 05 m și răsare la 20 h 47 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
PERSONALITATEA ZILEI: Ioan Andone, fost internațional și antrenor de fotbal
Fostul fotbalist internațional și antrenor Ioan Andone s-a născut la 15 martie 1960, în localitatea Șpălnaca, județul Alba, potrivit romaniansoccer.ro. Ca poziție în teren, Ioan Andone a jucat în întreaga sa carieră pe postul de fundaș central.
DOCUMENTAR: Dirijorul Cristian Măcelaru împlinește 45 de ani (15 martie)
Dirijorul Cristian Măcelaru s-a născut la 15 martie 1980, în Timișoara. Provine dintr-o familie de muzicieni, fiind cel mai mic dintre cei 10 copii, care au primit toți lecții pentru instrumente de la o vârstă fragedă, Cristian Măcelaru excelând la vioară, potrivit site-ului https://macelaru.com/.
DOCUMENTAR: Actrița Eva Longoria împlinește 50 de ani (15 martie)
Actrița Eva Longoria este cunoscută datorită rolului Isabellei Brana, interpretat între anii 2001 și 2003, în serialul 'Tânăr și neliniștit', precum și datorită rolului Grabrielle Solis din serialul 'Neveste disperate', interpretat între 2004 și 2012. Eva Jacqueline Longoria Baston s-a născut la 15 martie 1975, în
DOCUMENTAR: 20 de ani de la inaugurarea, la Ierusalim, a noului Muzeu de Istoria Holocaustului (15 martie)
Încununând un plan de reamenajare pe mai mulți ani, Yad Vashem, Centrul Mondial de Comemorare a Holocaustului, a inaugurat noul Muzeu de Istoria Holocaustului pe data de 15 martie 2005. Acest nou stabiliment, la care s-a lucrat aproximativ 10 ani, a înlocuit vechiul muzeu de istorie de la Yad Vashem, se arată pe
Inaugurarea, la Hong Kong, a expoziției 'Picasso for Asia'
M+, primul muzeu global al culturii vizuale contemporane din Asia, situat în districtul cultural West Kowloon din Hong Kong, găzduiește expoziția 'Picasso for Asia: A Conversation', o expoziție specială și revoluționară, care prezintă peste 60 de capodopere de la sfârșitul anilor 1890 până la începutul anilor 1970 ale artistului spaniol Pablo
15 martie - Ziua mondială a drepturilor consumatorilor
La data de 15 martie este marcată, anual, Ziua mondială a drepturilor consumatorului. Scopul acesteia este de a solicita factorilor de decizie respectarea și protejarea drepturilor consumatorilor, precum și de a protesta față de abuzurile și nedreptățile care subminează aceste drepturi, menționează site-ul www
15 martie - Ziua internațională pentru combaterea islamofobiei (ONU)
''Când un grup este atacat, drepturile tuturor sunt supuse riscurilor'' - este mesajul care reiese din declarația secretarului general al ONU, António Guterres, transmisă în 2025, cu ocazia Zilei internaționale pentru combaterea islamofobiei. ''În timp ce musulmanii din întreaga lume se reunesc pentru a ma
CITATUL ZILEI
'Ceea ce este sublim în prietenie nu este atât a muri pentru prietenul tău într-o ocazie strălucită cât a te sacrifica pentru el zilnic și cu discreție.' - Stendhal, 'Journal' ('Cugetări franceze', Editura Albatros, 1982)