Budapesta, inclusiv panorama malurilor Dunării, cartierul Cetăţii Buda şi Bulevardul Andrássy, au fost înscrise în două rânduri, în anii 1987 şi 2002, în lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO, potrivit paginii de internet a organizaţiei, http://whc.unesco.org.

Zona descrisă include rămăşiţele fostului oraş roman Aquincum şi ale castelului gotic Buda, care au avut o influenţă considerabilă asupra arhitecturii diferitelor perioade, fiind unul dintre peisajele urbane remarcabile ale lumii şi ilustrează marile perioade din istoria capitalei Ungare, notează sursa citată.

Această porţiune a Dunării a fost zona unei aşezări umane încă din paleolitic şi, apoi, a urbei romane Aquincum, situată la nord de proprietatea înscrisă în patrimoniul UNESCO, ce cuprinde părţi din două oraşe iniţial separate: Buda - pe malul drept al fluviului - şi Pesta - pe câmpia de pe malul stâng. Pesta a fost primul centru urban medieval, care a fost însă devastat în anii 1241 şi 1242. Câţiva ani mai târziu, castelul de la Buda a fost construit pe un pinten stâncos, pe malul drept al Dunării, de către regele Bela al IV-lea. Ulterior, oraşul a reflectat istoria monarhiei maghiare. După sfârşitul ocupaţiei turceşti, refacerea sa a început cu adevărat abia în secolul al XVIII-lea. În secolul al XIX-lea, rolul de capitală al oraşului a fost sporit de înfiinţarea Academiei Maghiare, găzduită din 1862 într-un palat neorenascentist, precum şi de construcţia impunătoarei clădiri a Parlamentului în stil neogotic (1884-1904). Podul suspendat al lui W.T. Clark, finalizat în 1849, a simbolizat reunificarea Budei şi a Pestei, care de fapt a avut loc până în 1873. Simbolul dezvoltării oraşului ca metropolă modernă a fost bulevardul radial Andrássy, care a fost inclus în patrimoniul UNESCO în 2002. Din 1872, Bulevardul Andrássy a transformat radical structura urbană a Pestei, odată cu construirea primei căi ferate subterane (metrou) de pe continentul european în 1893-1896.

Malul budapestan al Dunării, cu podurile sale emblematice, oferă o privelişte minunată, arată site-ul https://visithungary.com. Zona, care face parte din Patrimoniul UNESCO, se întinde de la Podul Margareta până la Podul Libertăţii şi include complexul istoric al cartierului Cetăţii, situat pe partea din Buda, Dealul Gellért cu Statuia Libertăţii şi Citadela sau renumita Baie Gellért. Ca parte a patrimoniului, cele mai importante clădiri de pe partea pestană a fluviului sunt edificiul eclectic fascinant al Parlamentului, sediul neo-renascentist al Academiei Ungare de Ştiinţe, Palatul Gresham, o capodoperă a stilului Art Nouveau şi Pesti Vigadó.

În centrul cartierului Cetăţii Buda, înconjurat de zidul cetăţii, se poate remarca Biserica Mátyás, construită în stil neogotic în secolul al XIX-lea şi Bastionul Pescarilor, în stil neoromanic. De asemenea, există Palatul Buda, care a fost reşedinţa regilor maghiari, şi care găzduieşte Biblioteca Naţională Széchenyi, Galeria Naţională şi Muzeul de Istorie din Budapesta.

Bulevardul Andrássy are clădiri impunătoare, cum ar fi Opera, proiectată de ilustrul arhitect Miklós Ybl, Academia de muzică în stil neorenascentist sau Casa de Modă în stil Art Nouveau; este inclusă şi fastuoasa Piaţă a Eroilor (Hosök tere), situată la capătul Bulevardului Andrássy, între Muzeul de Arte Frumoase şi Galeria de artă, cu Monumentul Mileniului.

Centru de primire şi diseminare a influenţelor culturale, Budapesta este un exemplu remarcabil de dezvoltare urbană în Europa Centrală, menţionează site-ul UNESCO. Budapesta a păstrat caracteristicile structurale separate ale fostelor oraşe Pesta, Buda şi Óbuda.

Cetatea Buda a jucat un rol esenţial în răspândirea artei gotice în regiunea maghiară din secolul al XIV-lea. În timpul domniei lui Matei Corvin, Buda era un centru artistic comparabil, datorită influenţei sale, cu cel al Cracoviei. Ca urmare a unificării dintre Pesta, Buda şi Óbuda în 1872-73, Budapesta a devenit din nou un centru important european în a doua parte a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, datorită cantităţii şi calităţii patrimoniului construit în timpul acelor perioade.

Budapesta, respectiv panorama malurilor Dunării, cartierul Cetăţii Buda şi Bulevardul Andrássy, păstrează caracterele definitorii ale patrimoniului arhitectural creat de straturi consecutive de perioade istorice, apreciază UNESCO. Restaurarea şi reconstrucţia parţială a Cartierului Cetăţii Buda după cel de-al Doilea Război Mondial, efectuate în principal între 1960 şi 1980, precum şi gradul de autenticitate al clădirilor care au supravieţuit sunt în conformitate cu cerinţele UNESCO. Majoritatea clădirilor înlocuite din panorama malurilor Dunării se conformează la scara lor originală. Marile clădiri publice, precum Parlamentul, Opera, Academia Maghiară de Ştiinte şi Sala Pieţei, şi-au păstrat şi ele funcţiile initiale. Trei dintre cele patru poduri peste Dunăre au fost autentic renovate. Designul din secolul al XX-lea al noului pod Elisabeta se potriveşte întocmai în linia de poduri, păstrându-şi imaginea autentică. Bulevardul Andrássy, cu copacii şi mediul înconjurător, îşi păstrează istoricitatea în concepţia şi părţile sale constitutive. Majoritatea clădirilor publice şi-au păstrat funcţia iniţială, însă transformarea clădirilor rezidenţiale în birouri este o tendinţă nefavorabilă, potrivit UNESCO. Calea ferată subterană renovată joacă un rol funcţional în infrastructura oraşului. Una dintre garanţiile autenticităţii proprietăţii constă în conservarea autentică a structurii urbane istorice şi a clădirilor din zona tampon. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.visithungary.com