La 6 august 1867 era înfiinţată Biblioteca Academiei Române, la un an după fondarea Societăţii Academice Române, care din 1879 a devenit Academia Română.

Misiunea acesteia a fost, de la început, aceea de a aduna şi conserva în colecţiile sale fondul naţional de manuscrise şi tipărituri, ilustrând istoria şi cultura românească, precum şi istoria şi civilizaţia universală, conform site-ului Bibliotecii Academiei Române, www.biblacad.ro. Colecţiile sale au o structură enciclopedică, începând cu cele mai vechi texte în limba română sau în limbile de cancelarie şi cult care au circulat în interioriul spaţiului românesc, până la ultimele publicaţii de orice tip şi pe orice suport.

Biblioteca Academiei a fost găzduită iniţial în câteva încăperi ale Universităţii din Bucureşti, unde îşi avea sediul şi Societatea Academică Română. Tezaurul Bibliotecii Academiei Române s-a format în timp prin donaţii ale unor membri ai Academiei Române, printre care Mihail Kogălniceanu, Dimitrie Sturza, Bogdan Petriceicu Hasdeu, cât şi prin achiziţii şi schimburi cu instituţii similare din lume. Prima donaţie a fost colecţia de manuscrise şi cărţi vechi a lui Dionisie Romano, episcop de Buzău, dăruită Academiei Române în 1873, potrivit www.biblacad.ro.

Acad. prof. univ. dr. Dan Horia Mazilu (al 2-lea dr.) susţine un discurs la aniversarea a 140 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Academiei Române, Bucureşti, 11 octombrie 2007. 

Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU/Arhiva istorică AGERPRES

Dimitrie A. Sturdza (1833-1914), membru al Academiei şi secretar general al acesteia timp de 34 de ani, a pus bazele cabinetului de stampe, cabinetului de hărţi şi ale cabinetului numismatic, acesta donând bibliotecii colecţii de monede şi medalii, colecţii de documente istorice şi foarte multe manuscrise vechi. Donaţii au făcut, de asemenea, şi alte personalităţi de renume ale culturii române: Ion Ghica, V. Alecsandri, Al. Odobescu, Timotei Cipariu, Carol Davila, I. G. Sbierea, Alexandru Papiu Ilarian ş.a. Printre donaţiile de mare valoare se numără: o nepreţuită colecţie de manuscrise şi documente literare, printre ele figurând autografe M. Eminescu, I.L. Caragiale, T. Maiorescu, I. Slavici etc., dăruită Bibliotecii Academiei de Ilie Torouţiu, critic şi istoric literar, membru corespondent al Academiei; arhiva lui G.T. Kirileanu; gravuri de Albrecht Durer, Lucas Cranach, Van Dyck, Rembrandt, Goya, Delacroix, Daumier, Toulouse-Lautrec etc.

În afară de donaţii, patrimoniul bibliotecii a fost îmbogăţit prin colecţii de valoare furnizate de anticariate, dar şi prin schimburi de publicaţii cu alte academii, biblioteci, instituţii ştiinţifice sau de învăţământ superior din lume. Prin Legea depozitului legal, aplicată din 1885, avea să se asigure un inventar al colecţiilor, conservarea şi extinderea acestora.

În 1894, Biblioteca Academiei Române a fost mutată din sediul Universităţii din Bucureşti pe un teren obţinut de Academie pe Calea Victoriei, unde au fost amenajate câteva săli pentru bibliotecă, precum şi o sală de lectură pentru manuscrise. După 1900, ca urmare a sporirii numărului de colecţii, spaţiul de depozitare a devenit neîncăpător şi a fost nevoie de un spaţiu special pentru bibliotecă. Primul corp propriu al Bibliotecii a fost ridicat în 1928 de către arhitectul George Balş, în 1929 fiind date în folosinţă noul depozit şi noua sală de lectură. Între anii 1936-1937 arhitectul Duiliu Marcu a construit un nou edificiu, unde Biblioteca Academiei a fost mutată în anul 1938.

La 5 decembrie 2001 a fost inaugurat un nou sediu al Bibliotecii Academiei Române, construit lângă vechea clădire din Calea Victoriei, între anii 1993-2001. Noua clădire, construită după proiectul arhitecţilor Romeo Belea şi Gheorghe Roşu, are o suprafaţă de circa 16.000 metri pătraţi şi este alcătuită din mai multe corpuri, unul de zece etaje, iar celelalte de patru etaje. În noul sediu funcţionează săli de lectură, o sală de expoziţii, un muzeu, o sală de conferinţe cu un sistem performant de digitizare şi sonorizare, serviciile de informatizare, de schimb internaţional, de bibliografie naţională, cataloagele de carte şi de periodice ş.a.

În decembrie 2005 a fost redată publicului vechea clădire renovată a Bibliotecii Academiei Române, consolidată şi modernizată, care comunică şi cu cea nouă. Aceasta are o sală de lectură modernizată, precum şi o alta destinată exclusiv membrilor Academiei Române. De asemenea, la subsol există alte trei săli de lectură.

Primul director al Bibliotecii Academiei Române a fost Ion Bianu, în perioada 1884-1935. Acesta a întocmit primul regulament de funcţionare al bibliotecii, care a stabilit profilul instituţiei, a organizat colecţiile şi normele de catalogare, îndatoririle personalului, principiile de conservare şi utilizare a colecţiilor. La conducerea bibliotecii s-au mai aflat Radu Rosetti, Ioan Nistor, Barbu Lăzăreanu, Mircea Maliţa, Perpessicius (Dimitrie S. Panaitescu), Tudor Vianu, Şerban Cioculescu, Jean Livescu, Victor Emanuel Sahini, Gabriel Ştrempel, Dan Horia Mazilu. În prezent, director general al Bibliotecii Academiei Române este prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române.

Fondurile Bibliotecii Academiei Române se cifrează la peste 14 milioane de unităţi, dintre care 3.600.000 monografii şi 5.300.000 publicaţii seriale. Colecţiile speciale aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române îi asigură acesteia un loc de frunte printre instituţiile de acest fel din România. Dintre acestea, colecţia de manuscrise este cea mai bogată din ţară, iar colecţiile Cabinetului de Stampe, cele ale Cabinetului de Numismatică, ale Cabinetului de Muzică şi ale Cabinetului de Hărţi sunt adevărate puncte de referinţă în domeniu, indică site-ul www.biblacad.ro. Biblioteca virtuală găzduieşte expoziţii virtuale.

Fondurile generale ale Cabinetului de Manuscrise - Carte Rară sunt organizate în patru mari colecţii: Manuscrise; Documente istorice; Arhive personale şi corespondenţă; Cărţi vechi şi rare. În cadrul colecţiei de manuscrise, fondul românesc este cel mai bogat, însumând aproape 6.000 de volume. Acesta conţine în primul rând texte ale literaturii române vechi, dar şi cele mai preţioase manuscrise aparţinând scriitorilor Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, B. P. Hasdeu, Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuţă, George Coşbuc, Alexandru Odobescu ş.a. Din creaţia literară contemporană, colecţia conţine şi cea mai mare parte a manuscriselor autografe ale scriitorilor Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade.

Fondul de stampe numără circa 95.000 de piese şi 43.000 de desene. O colecţie aparte este reprezentată de cele peste 300.000 de fotografii, reprezentative pentru şcoala românească şi străină, pentru toate tehnicile fotografice. Fondurile de hărţi şi atlase sunt organizate ca o colecţie aparte.

În ceea ce priveşte materialele cu caracter muzical, există o colecţie de aproximativ 55.000 de piese, cu o însemnată valoare documentară, în care se regăsesc opere ale unor compozitori români (George Enescu, A. Castaldi, E. Caudella, G. Muzicescu ş.a.), precum şi opere ale unor compozitori străini de mare valoare - Beethoven, Berlioz, Chopin, Eduard Grieg, Handel, Liszt, Puccini, Rossini, Richard Strauss, Verdi ş.a. Cabinetul de muzică dispune, de asemenea, de o bogată fonotecă în care se găsesc imprimate, între altele, vocile unor personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti precum istoricul Nicolae Iorga, poeţii Octavian Goga şi Tudor Arghezi sau scriitorul Mihail Sadoveanu.

"Biblioteca Academiei efectuează schimburi de publicaţii cu alte academii, instituţii ştiinţifice, de învăţământ superior şi biblioteci din străinătate şi coordonează activitatea schimbului de publicaţii a altor unităţi ale Academiei Române, fiind în acelaşi timp nucleul unei vaste reţele formată din bibliotecile filialelor Academiei Române şi ale institutelor de cercetare ale acesteia", se mai menţionează pe site-ul www.biblacad.ro.

O expoziţie de periodice şi foi volante, intitulată "Pagini de istorie adunate şi păstrate în depozitele Bibliotecii Academiei Române", dedicată împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Academiei Române, a fost deschisă în perioada 22-31 august 2017 în sala "Theodor Pallady" a acestui for. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhivă foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Acad. prof. univ. dr. Dan Horia Mazilu susţine un discurs la aniversarea a 140 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Academiei Române, Bucureşti, 11 octombrie 2007.