Cristina-Emanuela Dascălu cere o nouă paradigmă pentru profesori: plata cu ora triplată, norme reduse pentru profesorii cu experiență și sprijin real pentru cercetare

Deputata AUR Cristina-Emanuela Dascălu, vicepreședinta Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, propune o schimbare de paradigmă în politica educațională: profesorul trebuie să fie tratat ca principala resursă strategică a școlii, nu ca variabilă de ajustare a cheltuielilor publice.

În ultimele luni, Cristina-Emanuela Dascălu a adus în Parlament, în Comisia pentru învățământ și în spațiul public o serie de teme care privesc direct statutul, veniturile și condițiile de muncă ale cadrelor didactice: plata cu ora, norma de predare, recunoașterea experienței profesionale, mentoratul, cercetarea, formarea continuă, efectivele de elevi la clasă, comasarea unităților de învățământ și finanțarea educației.

Demersurile sale pornesc de la o premisă simplă: nu poate exista performanță educațională fără profesori motivați, respectați și protejați de suprasolicitare.

Plata cu ora trebuie să reflecte valoarea reală a muncii profesorului

Una dintre propunerile centrale susținute de Cristina-Emanuela Dascălu este triplarea sumei acordate pentru plata cu ora.

Problema a devenit cu atât mai importantă după modificările introduse în 2025, care au redus semnificativ numărul normelor didactice remunerate prin plata cu ora. Ministerul Educației a raportat că în anul școlar 2024-2025 existau peste 30.000 de norme didactice de predare salarizate în acest regim.

În viziunea deputatei, plata cu ora nu trebuie privită ca o simplă cheltuială suplimentară.

O oră de predare presupune pregătirea lecției, documentare, evaluare, responsabilitate profesională și experiență acumulată în ani de activitate.

'O oră de predare nu înseamnă o oră de muncă. Înseamnă profesie, experiență și responsabilitate.'

De aceea, creșterea substanțială a plății cu ora ar putea contribui și la menținerea profesorilor calificați în sistem și la acoperirea orelor care rămân descoperite.

Revenirea la 18 ore de predare în gimnaziu și liceu

Un alt obiectiv important îl reprezintă revenirea la norma de predare de 18 ore pe săptămână pentru cadrele didactice din învățământul gimnazial și liceal.

Pentru învățământul special, propunerea este de 16 ore de predare pe săptămână, ținând cont de complexitatea suplimentară a activității și de responsabilitățile specifice lucrului cu elevii cu cerințe educaționale speciale.

În această viziune, norma de predare trebuie diferențiată de totalul timpului de muncă al profesorului. Restul timpului trebuie să poată fi utilizat pentru pregătirea lecțiilor, evaluare, consilierea elevilor, colaborarea cu părinții, formare profesională, cercetare, proiecte educaționale și activități de mentorat.

Profesorul nu trebuie să fie măsurat doar prin numărul de ore petrecute la catedră, ci prin valoarea întregii sale activități profesionale.

Experiența trebuie recompensată, nu penalizată

Cristina-Emanuela Dascălu propune și o reașezare a normei în funcție de experiența profesională.

Astfel, pentru cadrele didactice cu cel puțin 25 de ani vechime, norma de predare ar urma să fie de 16 ore, iar pentru cadrele didactice cu cel puțin 35 de ani vechime, norma ar urma să fie redusă la 14 ore.

O atenție specială este acordată profesorilor cu grad didactic I care desfășoară activități de mentorat. Pentru această categorie, propunerea este ca norma de predare să fie de maximum 14 ore, tocmai pentru ca experiența profesională să poată fi transferată către generațiile mai tinere de profesori.

Mentoratul nu trebuie să fie o activitate adăugată peste o normă deja împovărătoare. Trebuie să devină o componentă recunoscută și remunerată a carierei didactice.
Un profesor cu zeci de ani de experiență poate deveni o resursă extraordinară pentru un cadru didactic aflat la început de drum. România trebuie să transforme această experiență într-un avantaj pentru întregul sistem.

'Experiența nu trebuie pedepsită prin suprasolicitare. Trebuie recunoscută, protejată și transmisă mai departe.'

Clase mai puțin aglomerate, mai mult timp pentru fiecare elev

O altă componentă esențială a viziunii propuse de Cristina-Emanuela Dascălu este reducerea numărului de elevi din clase.

O clasă mai puțin aglomerată înseamnă mai mult timp pentru fiecare copil, posibilitatea unei evaluări mai atente, intervenție educațională individualizată și condiții mai bune pentru profesor.

Nu putem vorbi despre educație personalizată, incluziune, reducerea abandonului școlar și rezultate mai bune la evaluări, în timp ce profesorul lucrează cu efective excesive de elevi.

În această logică, deputata susține revenirea la situația anterioară valului de comasări și reorganizări care au afectat numeroase unități de învățământ, acolo unde condițiile locale și necesitatea educațională o justifică.

Școala trebuie să fie organizată în funcție de nevoile elevului și ale comunității, nu exclusiv în funcție de criterii contabile.

'Nu trebuie să economisim pe seama clasei de elevi. Când reducem spațiul, timpul și atenția acordată copilului, reducem, de fapt, calitatea educației.'

Bonusuri pentru performanță, mentorat și condiții speciale de muncă

Noua paradigmă propusă trebuie să includă și un sistem coerent de bonusuri și stimulente pentru cadrele didactice.

Cristina-Emanuela Dascălu susține dezvoltarea unor mecanisme prin care profesorii să poată fi recompensați pentru:

performanță didactică și rezultate educaționale;

activități de mentorat pentru profesorii debutanți;

activitatea în învățământul special;

predarea în comunități vulnerabile sau în zone rurale și izolate;

coordonarea unor proiecte educaționale și internaționale;

inovare pedagogică și utilizarea responsabilă a tehnologiilor și inteligenței artificiale;

rezultate deosebite ale elevilor la concursuri și olimpiade;

activități de cercetare și publicare;

formare profesională și dezvoltare continuă;

proiecte europene și internaționalizarea educației.

Performanța trebuie să fie recunoscută financiar, iar responsabilitatea suplimentară trebuie să fie remunerată.

Doctoratul și cercetarea nu trebuie descurajate

Un alt demers parlamentar al Cristinei-Emanuela Dascălu a vizat indemnizația pentru titlul științific de doctor.

În opinia sa, România nu poate pretinde universități competitive și cercetare de nivel internațional dacă transmite profesorilor mesajul că formarea academică avansată și obținerea doctoratului nu mai sunt valorizate.

De aceea, parlamentara susține nu diminuarea, ci consolidarea stimulentelor pentru cadrele didactice care investesc în cercetare și excelență academică, inclusiv prin creșterea indemnizației pentru titlul științific de doctor.

În același timp, profesorii trebuie să beneficieze de finanțări pentru:

proiecte de cercetare;

participarea la conferințe naționale și internaționale;

mobilități academice;

taxe de publicare și participare;

acces la baze de date și resurse științifice;

proiecte interdisciplinare;

parteneriate internaționale;

dezvoltarea competențelor digitale și de inteligență artificială;

formare profesională continuă.

'Nu putem cere excelență internațională cu resurse minimale.'

România are acces la bani europeni. Trebuie să-i folosim strategic

Educația beneficiază deja de importante surse europene de finanțare.

Prin PNRR - Componenta 15 Educație, România a finanțat, între altele, dotarea unităților de învățământ cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale, pentru aceste investiții fiind prevăzută o alocare de aproximativ 1 miliard de euro.

În paralel, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, sunt finanțate proiecte pentru curriculum, formarea cadrelor didactice, prevenirea abandonului universitar, internaționalizarea învățământului superior, leadership universitar și alfabetizare funcțională.

În 2026, inclusiv prima de carieră didactică de 1.500 de lei pentru anul școlar/universitar 2025-2026 este legată de cadrul Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Pentru Cristina-Emanuela Dascălu, următorul pas trebuie să fie ca fondurile europene să ajungă mai mult și mai direct la profesor, la clasă și la cercetare.

Nu este suficient să cumpărăm echipamente. Trebuie să investim în oamenii care le folosesc.Nu este suficient să finanțăm proiecte. Trebuie să construim cariere profesionale.

Nu este suficient să modernizăm clădiri. Trebuie să modernizăm statutul profesorului.

Mai puțină birocrație, mai multă educație

În centrul acestei reforme trebuie să se afle și reducerea birocrației.

Profesorul trebuie să aibă timp pentru elevi, pentru pregătirea lecțiilor și pentru propria dezvoltare profesională, nu să fie sufocat de documente, raportări și proceduri administrative redundante.

Cristina-Emanuela Dascălu susține clarificarea și normarea activităților incluse în cele 40 de ore de muncă și delimitarea responsabilităților astfel încât timpul profesorului să fie folosit eficient.

Mai puține hârtii. Mai multă pedagogie. Mai multă cercetare. Mai mult mentorat. Mai mult timp pentru elev.

O nouă carieră didactică

În viziunea deputatei, toate aceste măsuri trebuie reunite într-un nou model de carieră didactică.

Un profesor aflat la început de carieră trebuie să primească mentorat și sprijin.

Un profesor cu experiență trebuie să beneficieze de o normă adaptată și de posibilitatea de a deveni mentor.

Un profesor performant trebuie recompensat.

Un profesor cercetător trebuie finanțat.

Un profesor care lucrează în condiții dificile trebuie compensat.

Un profesor care obține rezultate deosebite trebuie să fie recunoscut.

Iar un profesor care ajunge la 25 sau 35 de ani de experiență nu trebuie să fie obligat să lucreze mai mult tocmai atunci când experiența sa poate fi cel mai bine valorificată pentru întregul sistem.

Respectul pentru profesor devine politică publică

Pentru Cristina-Emanuela Dascălu, toate aceste propuneri fac parte din aceeași construcție: o nouă paradigmă pentru educația românească, construită în jurul profesorului și al elevului.

Plata cu ora triplată.

18 ore de predare în gimnaziu și liceu.

16 ore în învățământul special.

16 ore pentru profesorii cu minimum 25 de ani vechime.

14 ore pentru cei cu minimum 35 de ani vechime.

Maximum 14 ore pentru cadrele didactice cu gradul I care desfășoară mentorat.

Clase mai puțin aglomerate.

Reevaluarea comasărilor care au afectat comunitățile.

Bonusuri pentru performanță, mentorat și condiții speciale.

Sprijin real pentru cercetare și doctorat.

Acces mai bun la fonduri europene.

Mai puțină birocrație.

Este, în esență, o schimbare de perspectivă: profesorul nu trebuie să fie costul educației, ci investiția strategică a României.

'Nu putem construi o educație competitivă europeană și internațională cu profesori epuizați și subfinanțați. Dacă vrem elevi mai bine pregătiți, trebuie să începem prin a avea grijă de cei care îi formează. Investiția în profesor este investiția cu cea mai mare rentabilitate pe termen lung pentru România', susține Cristina-Emanuela Dascălu.
O școală performantă începe cu un profesor respectat. Un profesor respectat are timp să predea, să cerceteze, să îndrume și să inspire. Iar România are nevoie, mai mult ca oricând, de profesori care să poată face toate acestea.