O PERSONALITATE PE ZI: Inginerul Florin Gheorghe Filip
Inginerul Florin Gheorghe Filip s-a născut la 25 iulie 1947, la Bucureşti. A absolvit Institutul Politehnic din Bucureşti, Facultatea de Automatică, în 1970.
În 1974 a obţinut prin concurs o bursă de specializare în Suedia, pentru o perioadă de patru luni, iar în 1982 a obţinut titlul de doctor inginer în automatică, la Institutul Politehnic din Bucureşti, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).
După terminarea facultăţii, a lucrat la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică (ICI) din Bucureşti, ca inginer (din 1970), cercetător ştiinţific (din 1976), cercetător principal (din 1979), şef de laborator (1985-1991), director (1991-1997), director ştiinţific şi preşedinte al Consiliului ştiinţific (1997-2000). Între 2004-2018 a fost cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetări Economice - INCE, potrivit CV-ului de pe site-ul https://academiaromana.ro/.
A desfăşurat şi o bogată activitate didactică, ca şi conducător de doctorate la UPB, Facultatea de Automatică - în specialitatea "Automatică (Ingineria sistemelor)" (din 1993) şi la Academia Română - în specialitatea "Ştiinţa calculatoarelor" (din 2002), profesor de "Informatică aplicată" la Universitatea "Valahia" din Târgovişte (1998-2011), profesor asociat la Universitatea Tehnică Politehnica Bucureşti - UPB, Facultatea de Mecanică (1998) şi la Universitatea Hyperion Bucureşti (1999-2003).
.jpg)
Academicianul Florin Gheorghe Filip (stg.) susţine un discurs la conferinţa cu tema ”Drepturile de autor şi internetul”, organizată în cadrul proiectului 'Romanul poliţist belgian în prim-plan', la Biblioteca Academiei Române, Bucureşti, 31 martie 2016.
Foto: (c) ILIE BUMBAC/AGERPRES FOTO
Are o bogată activitate ştiinţifică în dezvoltarea teoriei sistemelor automate şi informatice şi în aplicarea rezultatelor originale proprii în aplicaţii industriale şi sisteme culturale. În 2001 a coordonat realizarea proiectului fundamental al Academiei Române intitulat "Societatea informaţională - Societatea cunoaşterii", notează dicţionarul "Membrii Academiei Române (1866-2003)".
Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în 13 monografii (autor/coautor), 27 volume de contribuţii (editor/coordonator - la diferite edituri, printre care şi cea a Academiei Române) şi în peste 300 de articole apărute în reviste de specialitate, potrivit CV-ului de pe site-ul https://academiaromana.ro//.
La 18 decembrie 1991 a fost ales membru corespondent, devenind apoi membru titular (17 decembrie 1999) al Academiei Române, fiind şi vicepreşedinte al acestui înalt for între 2000-2010. Este preşedintele Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei a Academiei Române (ales în noiembrie 2010, reales în 2015 şi 2019) şi a fost director general al Bibliotecii Academiei Române (2009-2017). (https://academiaromana.ro/).
Este membru al IFAC ("International Federation of Automatic Control"), membru fondator al SiE (Simulation Europe, 1993-1997), membru de onoare al ATIC - Asociaţia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (din 1996), membru fondator al SRAIT - Societatea de automatică şi informatică tehnică (din 1992), membru de onoare al PITCH ("Association For the Promotion of International Technological Co-operation for Humanistic Ends", 2000-2005) ş.a.
A fost, de asemenea: membru în Comitetul de program al programului de cercetare al UE intitulat IST - "Information Society Technologies" (1999-2007); membru în Comitetul consultativ al Comisiei Europene în domeniul IST (ISTAG-Information Society Technologies Advisory Group), invitat de către Comisia Europeană (2003-2004); membru asociat al Subcomitetului Computer Networking (2000-2001), selectat de NATO; membru în Comitetul director al proiectului COST 22 - "Advancing Foresight Methodologies" (2004-2008); vicepreşedinte al Consiliului GAR (Granturile Academiei Române) (1995-2006) etc.
.jpg)
Academicianul Florin Gheorghe Filip susţine un discurs în cadrul sesiunii festive dedicate împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Academiei Române, Bucureşti, 13 septembrie 2017.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
Este fondator şi redactor-şef al revistei internaţionale "Studies in Informatics and Control" (din 1989), fondator al Revistei române de informatică şi automatică - RRIA, membru în colegiile editoriale ale unor reviste precum: International Journal of Information Technology and Decision-Making (IJITDM), International Journal of Critical Infrastructures, Computer Journal of Moldova (Chişinău), Information Technologies and Control (Sofia), Control Engineering and Applied Informatics-CEAI journal, Informatica Economica Journal - IE, Journal of System and Management Sciences, Revista Bibliotecii Academiei Române ş.a. A susţinut numeroase conferinţe în străinătate.
A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu (2000), al Universităţii "Valahia" din Târgovişte (2007), al Universităţii "Ovidius" din Constanţa (2007), al Ecolle Centrale de Lille, Franţa, (2007), al Universităţii Tehnice "Traian Vuia" din Timişoara (2010), al Universităţii AGORA din Oradea (2012), al Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti (2014), al Universităţii "Petrol-Gaze" din Ploieşti (2017), al Universităţii din Piteşti (2017) şi al Universităţii "Aurel Vlaicu" din Arad (2018). A primit, de asemenea, titlul de profesor de onoare al Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi (2003), titlul de membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România - ASTR (2006), titlul de membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, iar în 2002 - titlul de cetăţean de onoare al oraşului Câmpeni (2002).
I-au fost decernate, între altele: Premiul "Grigore Moisil" al Academiei Române; diploma "Omul anului 1999", acordată de Asociaţia pentru Informatică Economică; diploma de excelenţă "Cea mai proeminentă personalitate română a deceniului în domeniul IT&C" conferită de ARIES - Asociaţia română pentru Industria electronică şi software (2001); premiile "H. Coandă în ştiinţe aplicate pe 2013", al Academiei Oamenilor de Ştiinţă, şi "Spiru Haret" al MLNR pentru cartea "Optimmisations das les sciences de l'ingenieur" (în colaborare, publicată de Hermes Lavoisier, Paris, 2013), acordate în 2015; premiul "W. Scott Jr. for IT" al International Academy for IT and Quantitative Management (2013); premiul "Nicolae Milescu Spătaru" al Academiei de Ştiinte a Republicii Moldova (2017); premiul "Vasile Cătuneanu" al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (2017) ş.a.
A fost decorat cu Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Mare Cruce (2000), precum şi cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler (2015). AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: Academicianul Florin Gheorghe Filip participă la conferinţa cu tema ”Drepturile de autor şi internetul”, organizată în cadrul proiectului 'Romanul poliţist belgian în prim-plan', la Biblioteca Academiei Române, Bucureşti, 31 martie 2016.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: 65 de ani de la începutul construirii zidului Berlinului (13 august)
Zidul Berlinului a reprezentat simbolul cel mai important al istoriei războiului rece, perioada de confruntare a celor două blocuri, Uniunea Sovietică și Occident, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Împărțirea Berlinului a evidențiat sferele de influență trasate după război între cele două blocuri. Sectoarele Berlinului au fos
13 august - Ziua internațională a stângacilor
Ziua internațională a stângacilor este o sărbătoare globală dedicată creșterii gradului de conștientizare cu privire la provocările și experiențele unice ale stângacilor. Această zi evidențiază creativitatea, adaptabilitatea și caracterul distinctiv al stângacilor, care reprezintă aproximativ 10% din populația lumii. Este, de asemenea, o oportunitate de a p
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 august
Ortodoxe Odovania Schimbării la Față a Domnului; Mutarea moaștelor Sf. Cuv. Maxim Mărturisitorul; Sf. Cuv. Dorotei și Dositei Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Maxim Mărturisitorul la Constantinopol Romano-catolice Ss. Ponțian, pp. m. și Hipolit, pr. m.; Ioan Berc
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 august
Este a 225-a zi a anului 2026. Au mai rămas 140 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 16 m și apune la 20 h 24 m. Luna răsare la 06 h 51 și apune la 20 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Fostul tenismen Pete Sampras împlinește 55 de ani (12 august)
Pete Sampras, considerat unul dintre cei mai mari jucători din toate timpurile, a dominat tenisul masculin în anii 1990 și la începutul anilor 2000 cu jocul său puternic de serviciu și voleu. Poreclit 'Pistol Pete', a câștigat 14 titluri de Grand Slam, din care șapte titluri la Wimbledon, cinci la US Open și două la Australian Open. &
12 august - Ziua internațională a tineretului (ONU)
Ziua internațională a tineretului este marcată în fiecare an la 12 august, aducând problemele tineretului în atenția comunității internaționale și celebrând potențialul tinerilor ca parteneri în societatea globală de astăzi, potrivit https://www.un.org. Propunerea marcării unei astf
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 august
Ortodoxe Sf. Mc. Fotie și Anichit Greco-catolice Sf. m. Fotie și Anicet Romano-catolice Sf. Ioana Francisca de Chantal, călug. Sfinții Mucenici Fotie și Anichit sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 12 august.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 august
Este a 224-a zi a anului 2026. Au mai rămas 141 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 26 m. Luna răsare la 05 h 30 și apune la 20 h 24 m. Lună nouă la 20 h 37 m. Eclipsă de Soare vizibilă în România doar ca eclipsă parțială și numai în regiunile d
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul de film documentar Patricio Guzman
Regizorul Patricio Guzman Lozanes este unul dintre cei mai importanți documentariști din istoria cinematografiei latino-americane și mondiale. Opera sa, întinsă pe mai bine de șase decenii, reprezintă o cronică neîntreruptă a memoriei, a traumei istorice și a luptei pentru dreptate în Chile. S-a născut la 11 august 1941, în Santiago de
11 august - Ziua mondială a instrumentului muzical steelpan (ONU)
'Steelpan' (cunoscut și sub numele de 'pan' sau 'steel drum') este un instrument muzical originar din Trinidad și Tobago. Se utilizează folosind o pereche de bețe drepte cu vârf de cauciuc. Steelpan a apărut din grupurile de percuție de carnaval din Trinidad și Tobago de la începutul secolului al XX-lea, notează site-ul ONU,
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 august
Ortodoxe Sf. Ier. Nifon, patriarhul Constantinopolului; Sf. Mare Mc. Evplu, arhidiaconul Greco-catolice Sf. m. Euplu; Sf. Clara de Assisi Romano-catolice Ss. Clara, fc.; Suzana, m. Sfântul Nifon, patriarh al Constantinopolului, este pomenit &icir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 august
Este a 223-a zi a anului 2026. Au mai rămas 142 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 27 m. Luna răsare la 04 h 07 și apune la 19 h 55 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Primul omnibus a circulat la Nantes (10 august 1826)
La Nantes, în Franța, omul de afaceri și pionierul transportului public Stanislas Baudry (1777-1830) a deschis prima linie de omnibus la 10 august 1826, potrivit https://www.1-jour.fr/. Cele două trăsuri trase de cai, fiecare cu o capacitate de 16 persoane, ofereau servicii gratuite între centrul
FRAGMENT DE ISTORIE: 180 de ani de la fondarea Institutului Smithsonian (10 august)
La 10 august 1846 a fost creat, în baza unui document al Congresului american, semnat de președintele James K. Polk (1845-1849), Institutul Smithsonian - cel mai mare complex muzeal, educațional și de cercetare din lume, cuprinzând 21 de muzee, 14 centre educaționale și de cercetare, precum și Grădina Zoologică Națională, conform
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 10 august
Ortodoxe Sf. Mc. Laurențiu (arhidiaconul); Sf. Sfințit Mc. Xist, episcopul Romei; Sf. Mc. Ipolit Duminica a 9-a după Rusalii Greco-catolice Sf. arhidiac. m. Laurențiu Romano-catolice Sf. Laurențiu, diacon m. Sfântul Mucenic Laurențiu este p