A murit actorul Alexandru Lulescu (fişă biografică)
Teatrul de Revistă ''Constantin Tănase'' a anunţat, la 17 iunie 2022, decesul actorului Alexandru Lulescu. ''Maestrul Alexandru Lulescu a fost omagiat pe scena Teatrului 'Constantin Tănase', anul trecut, în prima ediţie a Galelor Savoy. Avea să fie ultima sa apariţie pe scena pe care a slujit-o aproape 60 de ani. Anul acesta, pe 1 iunie, a împlinit 90 de ani, fiind considerat cel mai longeviv actor al Teatrului de Revistă", precizează instituţia teatrală pe pagina sa de Facebook.
* * *
Alexandru Lulescu s-a născut pe 1 iunie 1932, la Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, secţia Artă Dramatică, în 1959, avându-i ca profesori pe George Timică, Dina Cocea, Aura Buzescu, Ion Şahighian, Costache Antoniu, Nicolae Bălţăţeanu, Ion Finteşteanu, Alexandru Finţi, Moni Ghelerter. Tema Diplomei de licenţă aleasă a fost "Ca la Tănase", menţionează site-ul teatrului de revistă bucureştean, https://teatrultanase.ro.
Prima apariţie a artistului Alexandru Lulescu pe scena Teatrului de Revistă "Constantin Tănase", care pe atunci se numea Ansamblul de Estradă, este consemnată în anul 1952, ca solist de balet într-un dans tătar din premiera intitulată "Primul spectacol".
Alexandru Lulescu, la premiera spectacolului ''Nimic despre papagali'', în regia lui Biţu Fălticineanu, la Teatrul de Revistă ''Constantin Tănase'', 5 iulie 2009
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO
Câţiva ani mai târziu, în 1961, s-a angajat la instituţia teatrală devenită între timp Teatrul Satiric-Muzical "Constantin Tănase", unde a jucat în zeci de spectacole, cu sute de reprezentaţii în ţară şi în lume.
Printre spectacolele în care a apărut se numără: "La Grădina Cărăbuş", "Pagini alese din Revista de altădată", "Revista cu Tănase", "Minunile Revistei - Ca la Tănase", "Veselie la Tănase", "De la Cărăbuş la Savoy", "Revista cu paiaţe", "Vino să ne vezi deseară", "Scandal la Boema", "Pompiliu de Pompadour", "O seară la Revistă", "Revista dragostei".
Alexandru Lulescu, 17 martie 1995
Foto: (c) SEVER ŞTEFĂNESCU / Arhiva istorică AGERPRES
A făcut parte şi din distribuţia musicalurilor de succes "Groapa" (text - Eugen Barbu, muzica - Radu Şerban) şi "O premieră furtunoasă", după "O noapte furtunoasă" de I. L. Caragiale (text şi versuri - Octavian Sava, muzica - Marius Ţeicu), arată instituţia teatrală.
Timp de douăzeci de ani, a format împreună cu un alt mare actor, Nicu Constantin, unul dintre cele mai de succes cupluri umoristice, fiind deseori supranumiţi "Regii umorului" sau "Cavalerii râsului".
Premiera comediei muzicale ''O premieră furtunoasă'', în regia lui Cezar Ghioca, jucată la Teatrul de Revistă ''Constantin Tănase'' din Capitală, 19 martie 2012
Foto: (c) EMIL BADEA / AGERPRES FOTO
Ultimele spectacole în care a putut fi aplaudat pe scena de la Revistă au fost: "Hai, zâmbeşte!", "Lasă supărarea-n hol!", "Aer Bun! De Savoy!", "Hai, Hai România!" şi "Cu mască sau fără mască, oamenii vor să zâmbească!". A fost cel mai longeviv actor pe scena Teatrului de Revistă.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO
La 7 februarie 2004, preşedintele României i-a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, Categoria D - "Arta Spectacolului", "în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului".
A jucat şi în câteva filme, între care: "Vacanţa la mare" (1963), "Împuşcături pe portativ" (1968), "Muzica e viaţa mea", "O seară la Revistă" (2013), notează site-ul www.imdb.com. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Episcopul Dosoftei Herescu, Episcopia Rădăuților (1710-1789)
Episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților, ctitor de locașuri sfinte, apărător al drepturilor românilor după anexarea Bucovinei la Imperiul habsburgic (1775), s-a născut în 1710. De loc din Bucovina, Dosoftei Herescu era ucenicul Cuviosului Sila, vestitul egumen al Schitului Sihăstria Putnei, care l-a călugărit și l-a făcut preot. În anul 1747
20 aprilie - Ziua limbii chineze (ONU)
Ziua limbii chineze este marcată la 20 aprilie și are drept scop să sublinieze contribuția limbii chineze, a literaturii și a poeziei în cultura lumii. Celebrarea acestei zile vizează promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, potrivit site-ului www.un.org
CITATUL ZILEI
''Să nu ne lenevim, trecându-ne vremea în zadar, pe care Dumnezeu ne-o dă spre pocăință. Ci în tot minutul să fim cu grijă că vine, vine ziua Domnului cea mare și înfricoșată, când fiecare va primi plata sa precum a lucrat în viață.'' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) (''Patericul R
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 aprilie
Ortodoxe Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) Greco-catolice Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști). Sf. cuv. Teodor Trihina; Sf. Teotim al Tomisului Romano-catolice Învierea Domnului (Pașt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 aprilie
Este a 110-a zi a anului 2025. Au mai rămas 255 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 02 h 42 m și apune la 11 h 01 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
SĂRBĂTORI: Biserica Catolică sărbătorește Învierea Domnului (20 aprilie)
Duminică, 20 aprilie, este sărbătorită de Biserica Catolică, Duminica Paștelui: solemnitatea Învierii Domnului. Sfânta Liturghie este celebrată în Piața Sfântul Petru la ora 10.30, celebrarea euharistică fiind urmată de binecuvântarea 'Urbi et Orbi', conform calendarului slujbelor și ceremoniilor din Săptămâna Sfântă, publica
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști)
În Biserica Ortodoxă, anul acesta, la 20 aprilie, este Duminică Sfintelor Paști, sărbătoarea Învierii Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numită în cântările Bisericii 'praznic al praznicelor și sărbătoare a sărbătorilor', Învierea Domnului este cel mai important eveniment care a avut loc &
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2025. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 01 h 56 m și apune la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)