Rezoluţia Parlamentului European în care solicită acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană Republicii Moldova, rezultatele ambiţioase şi constructive ale plenului Conferinţei privind viitorul Europei, demararea reformei Actului electoral al Uniunii, lansarea spaţiului european al datelor privind sănătatea (EHDS), un sondaj Eurobarometru Flash, care arată un larg consens în rândul cetăţenilor UE în favoarea răspunsului Uniunii la invadarea Ucrainei de către Rusia, sunt doar câteva dintre evenimentele perioadei 2-6 mai 2022.

Parlamentul European
Într-o rezoluţie adoptată la 4 mai 2022, Parlamentul European a salutat cererea Moldovei de aderare la UE, afirmând că ţara se află pe calea cea bună în ceea ce priveşte adoptarea reformelor esenţiale, conform https://www.europarl.europa.eu/.

Potrivit acestei rezoluţii, Republica Moldova a fost afectată în mod disproporţionat de războiul rusesc din Ucraina vecină. Pe de o parte, în această ţară au sosit peste 450.000 de refugiaţi ucraineni de la începutul invaziei, dintre care aproape 100.000 au rămas în Republica Moldova, iar pe de altă parte, schimburile comerciale au fost diminuate şi au crescut preţurile la energie şi transport. În acest scop, eurodeputaţii solicită UE să ofere mai mult sprijin ţării, atât prin intermediul unei noi asistenţe macrofinanciare, al unor măsuri suplimentare de liberalizare a transporturilor şi a comerţului, cât şi al unui sprijin continuu pentru gestionarea refugiaţilor şi în scopuri umanitare.

Totodată, Parlamentul a salutat cererea oficială a Republicii Moldova de aderare la UE depusă pe 3 martie 2022 şi a afirmat că UE ar trebui să îi acorde statutul de ţară candidată, în conformitate cu articolul 49 din TUE şi "pe baza meritelor". Între timp, Uniunea Europeană şi Republica Moldova ar trebui să îşi continue eforturile de integrare a ţării pe piaţa unică a UE şi de consolidare a cooperării sectoriale.

Eurodeputaţii şi-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la evoluţiile de pe teritoriul regiunii Transnistria, care a înregistrat o serie de "incidente de securitate" în luna aprilie, considerate drept acte provocatoare periculoase într-o situaţie de securitate extrem de volatilă. Aceştia au reiterat, de asemenea, sprijinul Parlamentului pentru o "soluţionare politică cuprinzătoare, paşnică şi durabilă a conflictului transnistrean", şi anume bazată pe suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional, precum şi pe retragerea forţelor ruseşti staţionate acolo.

În continuare, Parlamentul a subliniat că este inacceptabil ca Rusia să folosească aprovizionarea cu gaze ca armă pentru a exercita presiuni politice asupra Republicii Moldova, pentru a influenţa traiectoria politică şi orientarea geopolitică a ţării, în special după recenta instalare a guvernului pro-vest al ţării. Deputaţii au solicitat Comisiei şi ţărilor UE să sprijine Moldova în asigurarea independenţei sale energetice, a conectivităţii, a diversificării şi a eficienţei sale energetice, precum şi în accelerarea dezvoltării surselor regenerabile de energie.

La 3 mai, Parlamentul a adoptat o rezoluţie referitoare la acţiunile întreprinse în urma concluziilor Conferinţei privind viitorul Europei. Plenul Conferinţei a adoptat 49 de propuneri pe 30 aprilie 2022. Acestea includ peste 300 de măsuri în cadrul a nouă teme şi s-au bazat pe 178 de recomandări ale grupurilor de dezbatere ale cetăţenilor europeni, pe contribuţii din partea grupurilor de dezbatere şi evenimentelor naţionale, pe idei din cadrul Evenimentului tineretului european şi pe 43.734 de contribuţii privind 16.274 de idei înregistrate pe platforma digitală multilingvă, conform https://www.europarl.europa.eu/.

Parlamentul recunoaşte că "propunerile ambiţioase şi constructive" necesită modificări ale tratatelor, de exemplu în ceea ce priveşte o Uniune mai simplă, mai transparentă, mai responsabilă şi mai democratică. În acest scop, plenul Parlamentului a solicitat Comisiei pentru afaceri constituţionale să pregătească propuneri de reformare a tratatelor UE, care ar avea loc prin intermediul unei convenţii în conformitate cu articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

În acest proces, UE ar trebui să se îndrepte către un model de creştere durabilă, favorabilă incluziunii şi rezilientă, acordând o atenţie deosebită IMM-urilor, au declarat eurodeputaţii, solicitând punerea deplină în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. De asemenea, aceştia solicită UE să joace un rol de lider în combaterea schimbărilor climatice, protejarea biodiversităţii şi promovarea sustenabilităţii la nivel mondial. Eurodeputaţii au subliniat, de asemenea, că o integrare politică mai profundă şi o democraţie veritabilă pot fi realizate prin acordarea dreptului de iniţiativă legislativă Parlamentului European şi prin abolirea unanimităţii în cadrul Consiliului.

Parlamentul a demarat reforma Actului electoral al Uniunii, încercând să transforme cele 27 de alegeri separate din prezent, cu normele lor divergente, într-un singur scrutin european. La 2 mai, Parlamentul a adoptat un raport de iniţiativă legislativă pentru a îmbunătăţi regulile referitoare la alegerile europene. Propunerea legislativă a fost adoptată cu 323 de voturi pentru, 262 împotrivă şi 48 abţineri, iar rezoluţia aferentă, cu 331 de voturi pentru, 257 împotrivă şi 52 abţineri, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Potrivit sistemului propus de eurodeputaţi, fiecare alegător ar dispune de două voturi: unul pentru a alege deputaţi europeni în circumscripţiile naţionale şi unul pentru a alege deputaţi europeni într-o circumscripţie la nivelul Uniunii, cu 28 de locuri suplimentare. Pentru a asigura echilibrul geografic în cadrul listelor electorale, ţările Uniunii ar urma să fie împărţite în trei grupuri, în funcţie de mărimea populaţiei. Parlamentul doreşte, de asemenea, să combată inegalitatea de gen. În pofida unei îmbunătăţiri generale în cadrul ultimelor alegeri, unele ţări nu au avut nici măcar o singură femeie aleasă în Parlament.

Alte propuneri includ: 9 mai ca zi europeană comună de vot; dreptul de a candida la alegeri pentru toţi europenii peste 18 ani; un prag electoral obligatoriu de cel puţin 3,5% pentru circumscripţiile mari de peste 60 de locuri; acces egal la alegeri pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru cei cu dizabilităţi, şi opţiunea votului prin corespondenţă. Ar urma să fie creată o nouă Autoritate electorală europeană care să supravegheze procesul şi să asigure respectarea noilor norme.

Comisia Europeană
La 3 mai, Comisia Europeană a lansat spaţiul european al datelor privind sănătatea (EHDS), unul dintre elementele constitutive centrale ale unei uniuni europene a sănătăţii puternice. Cu acest prilej, Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a declarat: "Sunt mândru să anunţ crearea primului spaţiu comun de date al UE într-un domeniu specific. Spaţiul european al datelor privind sănătatea va marca un nou început pentru politica UE în domeniul sănătăţii digitale, astfel încât datele privind sănătatea să ofere beneficii cetăţenilor şi ştiinţei. Astăzi, punem bazele unui acces sigur şi fiabil la datele privind sănătatea, în deplină conformitate cu valorile fundamentale care stau la baza UE.", notează https://ec.europa.eu/.

Un sondaj Eurobarometru Flash realizat în toate statele membre ale UE, publicat la 5 mai, arată un larg consens în rândul cetăţenilor UE în favoarea răspunsului Uniunii la invadarea Ucrainei de către Rusia. Majoritatea europenilor consideră că, de la începutul războiului, UE a dat dovadă de solidaritate (79%), reacţia sa fiind caracterizată de unitate (63%) şi rapiditate (58%), potrivit https://ec.europa.eu/.

Respondenţii sunt în marea lor majoritate în favoarea sprijinului ferm pentru Ucraina şi poporul său. În mod concret, peste nouă din zece respondenţi (93%) aprobă acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război. 88% dintre europeni sunt de acord cu ideea de a primi în UE persoane care fug din calea războiului. 80% aprobă sprijinul financiar acordat Ucrainei. 66% sunt de acord că "Ucraina ar trebui să adere la UE atunci când este pregătită", 71% consideră că Ucraina face parte din familia europeană, iar 89% se simt solidari cu cetăţenii ucraineni.

Marea majoritate a europenilor (80%) aprobă sancţiunile economice împotriva Rusiei. 79% dintre europeni aprobă sancţiunile împotriva oligarhilor ruşi pentru a impune costuri economice şi politice clare elitei politice ruse responsabile de invazie.

Două treimi dintre europeni (67%) aprobă faptul că UE finanţează achiziţionarea şi furnizarea de echipamente militare Ucrainei. În plus, 75% consideră că războiul din Ucraina arată că "avem nevoie de o cooperare militară sporită în cadrul UE".

De asemenea, există un larg consens cu privire la reconstituirea stocurilor de gaze ale UE pentru a evita riscurile de penurie pentru iarna următoare (86%), cu privire la adoptarea de către UE a unor măsuri de creştere a eficienţei energetice a clădirilor, a transporturilor şi a mărfurilor (85%), precum şi cu privire la faptul că investiţiile în energiile din surse regenerabile au devenit mai urgente din cauza războiului din Ucraina (84%). 90% dintre europeni sunt de acord că ar trebui luate măsuri la nivel european pentru a limita impactul creşterii preţurilor la energie asupra consumatorilor şi a întreprinderilor. 86% dintre respondenţii europeni afirmă că creşterea preţurilor la energie are un impact semnificativ asupra puterii lor de cumpărare. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea)