O PERSONALITATE PE ZI: Academicianul Ionel Haiduc
Chimist, membru titular (1991) şi preşedinte (2006-2014) al Academiei Române, Ionel Haiduc s-a născut la 9 mai 1937, în oraşul Cluj.
A urmat cursurile liceale şi universitare - Facultatea de Chimie (1959) - în acelaşi oraş. În 1964, a obţinut titlul de doctor în ştiinţe chimice, la Moscova, conform volumului "Membrii Academiei Române / 1866-2003" (Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003). Şi-a continuat specializarea prin stagii postdoctorale (Fulbright) la Iowa State University (1966-1968), în chimie silico-organică şi organometalică, şi la Universitatea din Georgia (SUA) (1971-1972), în chimie organometalică.
.jpg)
Academicianul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, susţine o alocuţiune la conferinţa cu tema ”Rolul Monarhiei în modernizarea României', eveniment organizat în Aula Academiei Române, Bucureşti, 10 mai 2013.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/ AGERPRES FOTO
Şi-a desfăşurat activitatea la Facultatea de Chimie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, unde a început ca şef de laborator (1959), devenind apoi asistent (1962), lector (1964), conferenţiar (1969), profesor (din 1973), profesor emerit, conform CV-ului postat pe site-ul www.chem.ubbcluj.ro.
De asemenea, a fost prorector (1976-1984) şi rector (1990-1993) al Universităţii "Babeş-Bolyai". Totodată, a fost "visiting professor" în cadrul mai multor universităţi din SUA, Spania, Mexic, Brazilia, Germania, Singapore etc.
Vicepreşedinte al Institutului Cultural Român din Bucureşti (2004-2005); vicepreşedinte al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma (2009); preşedinte al Fundaţiei "Panteonul României" (2009).
Şi-a orientat activitatea ştiinţifică în domenii de mare actualitate: chimie coordinativă şi organometalică, chimie supramoleculară, chimia ciclurilor anorganice, activitatea biologică a compuşilor metalici (inclusiv activitatea antitumorală), nomenclatură şi sistematizare în chimia anorganică, politica şi managementul ştiinţei, potrivit http://acad-cluj.ro/haiduc-ionel/ şi www.bjc.ro.
.jpg)
Academicianul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, la ceremonia acordării titlului academic de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara, 8 iunie 2016.
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO
Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în cărţi, dar şi în sute de articole ştiinţifice publicate în reviste de specialitate.
Membru în colectivele de redacţie ale unor reviste de renume: "Synthesis and Reactivity in Organic and Metal-organic chemistry" din New York, "Main-Group Metal Chemistry" (Londra-Tel Aviv), "Revue roumaine de chimie", "Revista de chimie", "Studia Universitatis ŤBabeş-Bolyaiť", etc.
Numeroase premii şi titluri îi marchează cariera de excepţie, printre care: Premiul "Gheorghe Spacu" al Academiei Române (1974); Gauss Professur, Academia de Ştiinţe din Göttingen, Germania (1998-1999); Diploma de Onoare a Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (1999); Premiul Societăţii de Chimie din România (2004); Diploma de onoare "Pro Scientia", acordată de CNCSIS (2004); Diploma pentru excelenţa în cercetare, Universitatea Babeş-Bolyai (2004, 2005); Premiul "Costin Nenitzescu-Walter Criegee Vorlesungen", Gesellschaft Deutscher Chemiker (Societatea Chimiştilor Germani) (2005); Premiul "Opera Omnia" pentru Excelenţă în Cercetarea Ştiinţifică - CNCSIS (2008) etc.
Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi: Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" de la Iaşi; Universitatea Politehnica din Timişoara (2004); Universitatea Politehnica Bucureşti (2007); Universitatea de Vest Timişoara (2016).
.jpg)
Academicianul Ionel Haiduc este decorat cu Ordinul ”Coroana României” în grad de comandor, la ceremonia în cadrul căreia Principesa Margareta a decorat, în numele regelui Mihai, numeroase personalităţi marcante ale vieţii publice precum şi instituţii culturale şi de învăţământ din România şi Republica Moldova, evenimentul fiind organizat la Castelul Peleş, Sinaia, 25 martie 2015.
Foto: (c) ANAMARIA TOMA / AGERPRES FOTO
Membru corespondent sau de onoare al academiilor de ştiinţe din Goettingen, Budapesta, Chişinău, Muntenegru, Academia Europaea şi Leibnitz Sozietät (fosta Academie de Ştiinţe a RDG); membru al American Chemical Society (2016).
A fost distins cu Ordinul "Steaua României" (în 2000, cu gradul de Mare Ofiţer; în 2006, cu gradul de Mare Cruce) şi cu "Ordinul de Onoare" al Republicii Moldova în 2006.
Din partea Academiei Ungare de Ştiinţe, Filiala Debrecen, a primit Medalia "Pro Colaboratione" (1999), iar din partea Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova a primit Medalia de aur "Dimitrie Cantemir" (2007).
.jpg)
Academicianul Ionel Haiduc, la dezbaterea dedicată aniversării timbrului românesc şi lansării emisiunii filatelice ”Ziua Mărcii Poştale Româneşti, Premiere filatelice”, Bucureşti, 13 iulie 2018.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
De asemenea, în 2006, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Cluj-Napoca, i-a acordat "Crucea Transilvaniei", iar în 2013 Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române i-a acordat "Crucea Patriarhală".
A primit Crucea Casei Regale a României în 2008, Medalia "Nihil Sine Deo" în 2012 şi "Coroana României" în 2015, de asemenea acordate de Casa Regală a României.
Membru corespondent (din 13 noiembrie 1990) şi membru titular (din 18 decembrie 1991) al Academiei Române. A fost vicepreşedinte (13 februarie 1998-17 martie 2000) şi preşedinte al Academiei Române (5 aprilie 2006-8 aprilie 2014), precum şi preşedinte al Filialei Cluj-Napoca a acestui înalt for de ştiinţă şi cultură (1995-2006).
Cetăţean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca (1999); Cetăţean de Onoare al Judeţului Cluj - "Clujean de Onoare" (2014); "Spiritus Mentor" Cluj-Napoca (2015). AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Academicianul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, participă la ceremonia decernării Premiilor Academiei Române pe anul 2011, organizată în Aula Academiei Române, Bucureşti, 19 decembrie 2013.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 august
Este a 226-a zi a anului 2026. Au mai rămas 139 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 20 h 23 m. Luna răsare la 08 h 09 și apune la 21 h 10 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 65 de ani de la începutul construirii zidului Berlinului (13 august)
Zidul Berlinului a reprezentat simbolul cel mai important al istoriei războiului rece, perioada de confruntare a celor două blocuri, Uniunea Sovietică și Occident, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Împărțirea Berlinului a evidențiat sferele de influență trasate după război între cele două blocuri. Sectoarele Berlinului au fos
13 august - Ziua internațională a stângacilor
Ziua internațională a stângacilor este o sărbătoare globală dedicată creșterii gradului de conștientizare cu privire la provocările și experiențele unice ale stângacilor. Această zi evidențiază creativitatea, adaptabilitatea și caracterul distinctiv al stângacilor, care reprezintă aproximativ 10% din populația lumii. Este, de asemenea, o oportunitate de a p
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 august
Ortodoxe Odovania Schimbării la Față a Domnului; Mutarea moaștelor Sf. Cuv. Maxim Mărturisitorul; Sf. Cuv. Dorotei și Dositei Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Maxim Mărturisitorul la Constantinopol Romano-catolice Ss. Ponțian, pp. m. și Hipolit, pr. m.; Ioan Berc
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 august
Este a 225-a zi a anului 2026. Au mai rămas 140 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 16 m și apune la 20 h 24 m. Luna răsare la 06 h 51 și apune la 20 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Fostul tenismen Pete Sampras împlinește 55 de ani (12 august)
Pete Sampras, considerat unul dintre cei mai mari jucători din toate timpurile, a dominat tenisul masculin în anii 1990 și la începutul anilor 2000 cu jocul său puternic de serviciu și voleu. Poreclit 'Pistol Pete', a câștigat 14 titluri de Grand Slam, din care șapte titluri la Wimbledon, cinci la US Open și două la Australian Open. &
12 august - Ziua internațională a tineretului (ONU)
Ziua internațională a tineretului este marcată în fiecare an la 12 august, aducând problemele tineretului în atenția comunității internaționale și celebrând potențialul tinerilor ca parteneri în societatea globală de astăzi, potrivit https://www.un.org. Propunerea marcării unei astf
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 august
Ortodoxe Sf. Mc. Fotie și Anichit Greco-catolice Sf. m. Fotie și Anicet Romano-catolice Sf. Ioana Francisca de Chantal, călug. Sfinții Mucenici Fotie și Anichit sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 12 august.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 august
Este a 224-a zi a anului 2026. Au mai rămas 141 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 26 m. Luna răsare la 05 h 30 și apune la 20 h 24 m. Lună nouă la 20 h 37 m. Eclipsă de Soare vizibilă în România doar ca eclipsă parțială și numai în regiunile d
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul de film documentar Patricio Guzman
Regizorul Patricio Guzman Lozanes este unul dintre cei mai importanți documentariști din istoria cinematografiei latino-americane și mondiale. Opera sa, întinsă pe mai bine de șase decenii, reprezintă o cronică neîntreruptă a memoriei, a traumei istorice și a luptei pentru dreptate în Chile. S-a născut la 11 august 1941, în Santiago de
11 august - Ziua mondială a instrumentului muzical steelpan (ONU)
'Steelpan' (cunoscut și sub numele de 'pan' sau 'steel drum') este un instrument muzical originar din Trinidad și Tobago. Se utilizează folosind o pereche de bețe drepte cu vârf de cauciuc. Steelpan a apărut din grupurile de percuție de carnaval din Trinidad și Tobago de la începutul secolului al XX-lea, notează site-ul ONU,
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 august
Ortodoxe Sf. Ier. Nifon, patriarhul Constantinopolului; Sf. Mare Mc. Evplu, arhidiaconul Greco-catolice Sf. m. Euplu; Sf. Clara de Assisi Romano-catolice Ss. Clara, fc.; Suzana, m. Sfântul Nifon, patriarh al Constantinopolului, este pomenit &icir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 august
Este a 223-a zi a anului 2026. Au mai rămas 142 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 27 m. Luna răsare la 04 h 07 și apune la 19 h 55 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Primul omnibus a circulat la Nantes (10 august 1826)
La Nantes, în Franța, omul de afaceri și pionierul transportului public Stanislas Baudry (1777-1830) a deschis prima linie de omnibus la 10 august 1826, potrivit https://www.1-jour.fr/. Cele două trăsuri trase de cai, fiecare cu o capacitate de 16 persoane, ofereau servicii gratuite între centrul
FRAGMENT DE ISTORIE: 180 de ani de la fondarea Institutului Smithsonian (10 august)
La 10 august 1846 a fost creat, în baza unui document al Congresului american, semnat de președintele James K. Polk (1845-1849), Institutul Smithsonian - cel mai mare complex muzeal, educațional și de cercetare din lume, cuprinzând 21 de muzee, 14 centre educaționale și de cercetare, precum și Grădina Zoologică Națională, conform











