SPORTIVI DE LEGENDĂ: Multipla campioană mondială Angelica Rozeanu

Angelica Rozeanu, nume de referinţă pentru tenisul de masă românesc, a fost una dintre cele mai reprezentative performere ale acestei discipline sportive, reuşind 6 titluri consecutive în proba de simplu la Campionatele mondiale (în perioada 1950-1955), record extraordinar pentru sportul românesc.
S-a născut la 15 octombrie 1921, la Bucureşti. În 1936 a devenit campioană naţională, ediţia fiind organizată la Cernăuţi, urmând să deţină acest titlu constant până în 1957.
Debutul său la o competiţie internaţională oficială s-a produs în anul 1939, atunci când a obţinut o medalie de bronz, alături de Sari Szasz, în proba de dublu, la Campionatele mondiale de la Cairo, potrivit volumului "Campionii Secolului XX" (Editura Fundaţia Rompres, Bucureşti, 2000).
După război, când sportul a devenit foarte răspândit Angelica Rozeanu s-a afirmat în competiţiile interne, câştigând titlul naţional, pentru ca în 1950 să cucerească primul său titlu de campioană mondială. În anul următor, la Viena, a repetat performanţa, pentru ca în 1952, la Bombay, în proba de simplu să o învingă cu scorul de 3-2, după o partidă disputată, pe Gizi Farkas (Ungaria).
În anul 1953, la Bucureşti, cu prilejul campionatelor mondiale, Angelica Rozeanu a câştigat toate titlurile disputate, la simplu, la dublu - în pereche cu Gizi Farkas, la dublu mixt cu Ferenc Sido, şi pe echipe cu reprezentativa României, împreună cu Ella Zeller şi Sari Szasz.
Cu prilejul următoarei ediţii a campionatelor mondiale, desfăşurate la Londra, în Sala Empire Pool Wembley, Angelica Rozeanu a obţinut cea de-a cincea medalie de aur, învingând în finală pe Yoshika Tanaka cu scorul de 3-1.
În anul 1955, la ediţia mondialelor de la Utrecht Angelica Rozeanu a reuşit obţinerea celui de-al şaselea titlu mondial consecutiv la simplu, învingând în finală pe austriaca Linda Wertl. Alături de Ella Zeller, Angelica Rozeanu a obţinut medalia de aur la dublu, cu scorul de 3-2, în faţa echipei formate din Diana şi Rosalinde Rowe. La finalul întrecerii, România a încheiat pe prima poziţie, învingând Anglia cu scorul de 3-2.
Tokyo a fost gazda, în anul 1956, a campionatelor mondiale, prilej cu care echipa României cu Angelica Rozeanu şi Ella Zeller a câştigat pentru a cincea oară Cupa Corbillon, concomitent, aceleaşi jucătoare câştigând şi proba de dublu, indică sursa citată.
Angelica Rozeanu a reuşit 40 de titluri naţionale, dintre care 18 la simplu, şi 15 titluri mondiale, cu acest palmares fiind cea mai prodigioasă campioană a tuturor timpurilor în această disciplină sportivă, menţionează volumul Campionii Secolului XX.
După retragerea din activitatea competiţională în România, Angelica Rozeanu s-a stabilit în Israel, în februarie 1960. A continuat să joace tenis de masă, reuşind titluri de campioană naţională şi în Israel în perioada 1960-1962, potrivit volumului "Dicţionarul personalităţilor feminine din România" (coordonator Marcu George, Editura Meronia, Bucureşti, 2009), citat de https://enciclopediaromaniei.ro.
Pentru performanţele sale extraordinare cât şi pentru contribuţia adusă dezvoltării tenisului de masă, federaţia internaţională de specialitate (FITT) i-a acordat Angelicăi Rozeanu meritul de a fi invitat de onoare la toate ediţiile campionatelor mondiale ale acestei discipline sportive.
Reuşitele sale extraordinare au fost trecute în Cartea Recordurilor în anul 1998. În 1954 a fost desemnată Maestru Emerit al sportului de autorităţile de la Bucureşti, iar în 2004 a primit din partea statului român ordinul Meritul sportiv, Clasa I, conform https://enciclopediaromaniei.ro.
S-a stins din viaţă la 22 februarie 2006, la Haifa. Prin palmaresul său extraordinar, obţinut printr-o tenacitate aparte ce i-a permis să întoarcă şi cele mai grele meciuri cât şi prin talentul său unic, Angelica Rozeanu a scris una dintre cele mai frumoase pagini din istoria tenisului de masă românesc şi internaţional. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cerasela Bădiţă)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Episcopul Dosoftei Herescu, Episcopia Rădăuților (1710-1789)
Episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților, ctitor de locașuri sfinte, apărător al drepturilor românilor după anexarea Bucovinei la Imperiul habsburgic (1775), s-a născut în 1710. De loc din Bucovina, Dosoftei Herescu era ucenicul Cuviosului Sila, vestitul egumen al Schitului Sihăstria Putnei, care l-a călugărit și l-a făcut preot. În anul 1747
20 aprilie - Ziua limbii chineze (ONU)
Ziua limbii chineze este marcată la 20 aprilie și are drept scop să sublinieze contribuția limbii chineze, a literaturii și a poeziei în cultura lumii. Celebrarea acestei zile vizează promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, potrivit site-ului www.un.org
CITATUL ZILEI
''Să nu ne lenevim, trecându-ne vremea în zadar, pe care Dumnezeu ne-o dă spre pocăință. Ci în tot minutul să fim cu grijă că vine, vine ziua Domnului cea mare și înfricoșată, când fiecare va primi plata sa precum a lucrat în viață.'' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) (''Patericul R
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 aprilie
Ortodoxe Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) Greco-catolice Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști). Sf. cuv. Teodor Trihina; Sf. Teotim al Tomisului Romano-catolice Învierea Domnului (Pașt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 aprilie
Este a 110-a zi a anului 2025. Au mai rămas 255 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 02 h 42 m și apune la 11 h 01 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
SĂRBĂTORI: Biserica Catolică sărbătorește Învierea Domnului (20 aprilie)
Duminică, 20 aprilie, este sărbătorită de Biserica Catolică, Duminica Paștelui: solemnitatea Învierii Domnului. Sfânta Liturghie este celebrată în Piața Sfântul Petru la ora 10.30, celebrarea euharistică fiind urmată de binecuvântarea 'Urbi et Orbi', conform calendarului slujbelor și ceremoniilor din Săptămâna Sfântă, publica
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști)
În Biserica Ortodoxă, anul acesta, la 20 aprilie, este Duminică Sfintelor Paști, sărbătoarea Învierii Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numită în cântările Bisericii 'praznic al praznicelor și sărbătoare a sărbătorilor', Învierea Domnului este cel mai important eveniment care a avut loc &
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2025. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 01 h 56 m și apune la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)