DOCUMENTAR: 185 de ani de la naşterea scriitorului Ion Creangă (1 martie)
Scriitorul Ion Creangă s-a născut la 1 martie 1837/10 iunie 1839 în satul Humuleşti, din judeţul Neamţ. Data naşterii lui Ion Creangă nu este certă, existând două variante - una este indicată de un document privind nou-născuţii din Humuleşti, ce precizează data de 10 iunie 1839 pentru naşterea lui Ion Creangă; cealaltă variantă o reprezintă data de 1 martie 1837. George Călinescu propunea să fie reţinută data de 1 martie 1837, având în vedere că însuşi scriitorul considera că aceasta este ziua în care s-a născut, conform volumului "Istoria Literaturii Române", Ed. Minerva, 1982.

Casa memorială Ion Creangă din Humuleşti.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Părinţii săi erau Ştefan a Petrei Ciubotarul şi Smaranda Creangă, menţionează "Dicţionarul scriitorilor români", Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1995. A început şcoala de pe lângă biserica din satul natal, în 1847, apoi mama sa l-a încredinţat bunicului matern, David Creangă, care l-a dus la Broşteni, unde a continuat şcoala. În 1853 a fost înscris la Şcoala Domnească de la Târgu Neamţ sub numele Ştefănescu Ion, iar ulterior la Şcoala Catihetică din Fălticeni, sub numele Ion Creangă, pe care l-a păstrat tot restul vieţii. Când şcoala din Fălticeni s-a desfiinţat, a plecat la Iaşi şi a absolvit cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola. În 1859 a fost hirotonit diacon.
În 1864, Creangă a încheiat anul I al Şcolii Preparandale din Iaşi, al cărei director era Titu Maiorescu, şi a început să funcţioneze ca institutor la Şcoala primară de la Trei Ierarhi. Cariera sa eclezială s-a încheiat după câţiva ani, în urma unui conflict cu autorităţile bisericeşti, fiind suspendat în 1872, atât ca diacon, cât şi ca institutor. Nemaiavând unde să locuiască, el s-a mutat într-o bojdeucă din mahalaua Ţicău o oraşului Iaşi, unde a rămas până la sfârşitul vieţii.

Copii privesc un panou cu martişoare şi un portret al sciitorului Ion Creangă aflat în faţa Bojdeucii scriitorului din Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
A fost reprimit în învăţământ în 1874, iar un an mai târziu l-a cunoscut pe Mihai Eminescu, acesta introducându-l în cenaclul Junimea şi încurajându-l să scrie. Ca pedagog, Ion Creangă, împreună cu alţi colegi, a publicat manuale pentru clasele primare. În paginile acestora i-au apărut primele povestiri, începând cu ediţia din 1874. Debutul literar a fost cu povestea ''Soacra cu trei nurori'' (1875), în revista ''Convorbiri literare''. Aici a apărut, în scurt timp, şi "Capra cu trei iezi". Până în 1878, au fost publicate şi celelalte poveşti, toate fiind citite în cenaclul Junimea, arată volumul "Istoria Literaturii Române", Ed. Minerva, 1982.
În "Convorbiri literare" au apărut şi: "Inul şi cămeşa", "Poveste", "Păcală", "Acul şi barosul", "Ursul păcălit de vulpe". "Amintiri din copilărie", opera sa capitală, a apărut tot în "Convorbiri literare" - primele două părţi în 1881, iar a treia, în 1882. Partea a IV-a a "Amintirilor din copilărie", citită de Creangă în cercul literar al poetului N. Beldiceanu, din Iaşi, a fost tipărită postum, în 1892.
În "Convorbiri literare" au apărut şi basmele "Punguţa cu doi bani", "Dănilă Prepeleac" şi "Povestea porcului" (1876). În 1877 a publicat în revistă povestirea "Moş Nichifor Coţcariul", "Povestea lui Stan Păţitul", "Povestea lui Harap-Alb" şi "Fata babei şi fata moşneagului". În primul volum postum sunt publicate poveştile.

Casa memorială Ion Creangă din Humuleşti.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Între 1883-1889, Creangă s-a îmbolnăvit şi a început să scrie sporadic. La 31 decembrie 1889, după o lungă suferinţă, a murit la Iaşi. Post-mortem, la 28 octombrie 1948, a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Bojdeuca lui Ion Creangă, din Iaşi, este primul muzeu memorial literar din România (inaugurat la 15 aprilie 1918) şi una dintre cele 12 filiale literare ale Muzeului Literaturii Române Iaşi. Clădirea care adăposteşte expoziţia documentară referitoare la viaţa şi opera lui Creangă, biblioteca, precum şi amfiteatrul în aer liber au fost construite în perioada 1984-1989 şi inaugurate la 11 iunie 1989, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la moartea marelui povestitor. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: radioromaniacultural.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 august
Ortodoxe Sf. Cuv. Mărturisitor Iraclie din Basarabia; Sf. Cuv. Isaachie, Dalmat și Faust; Sf. Mironosiță Salomeea; Sf. Cuv. Teodora din Tesalonic Greco-catolice Sf. Isachie; Sf. Dalmat; Sf. Faust. Romano-catolice Sf. Martin, pustnic Sfinții Cuv
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 august
Este a 215-a zi a anului 2026. Au mai rămas 150 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 38 m. Luna răsare la 22 h 35 m și apune la 11 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Actorul Marcel Iureș - Limba română este 'ca respirația'
Unul dintre marii actori de teatru și film ai României, consacrat mai ales printr-o serie de roluri din ''Romeo și Julieta'' (1978), ''Cum vă place'' (1979), ''Hamlet'' (1985), ''Dimineață pierdută'' (1986), ''Trei surori'' (1995), ''Caligula'' (1996), ''O noapte fur
2 august - Ziua europeană și națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen
La 2 august este marcată Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, pentru comemorarea celor 500.000 de romi care au fost uciși în Europa de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Parlamentul European a instituit, prin Rezoluția din 15 aprilie 2015, ca ziua de 2 august să fie marcată drept
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 august
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Întâi Mc. și Arhid. Ștefan; Dreptul Gamaliel; Binecredinciosul împărat Iustinian cel Mare Duminica a 9-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 9-a după Russalii. Aducerea moaștelor Sf. m. Arhid. Ștefan la Ierusalim Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 august
Este a 214-a zi a anului 2026. Au mai rămas 151 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 40 m. Luna răsare la 22 h 16 m și apune la 09 h 57 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 'Noul' Pod al Londrei a fost inaugurat de regele William al IV-lea (1 august 1831)
La 1 august 1831, regele William al IV-lea și regina Adelaide au inaugurat oficial 'Noul' Pod al Londrei (''New London Bridge, 1831-1967), care l-a înlocuit pe cel existent, vechi de peste 600 de ani, care făcea legătura, peste Tamisa, între cartierele londoneze City of London și Southwark. Ceremonia de deschidere a fost descrisă de ziarul The Tim
PERSONALITATEA ZILEI: Regina Ana, soția regelui Mihai I al României
Ana, principesă de Bourbon-Parma, s-a căsătorit cu regele Mihai I, la Atena, pe 10 iunie 1948, și, după aproape 50 de ani petrecuți în exil, a ajuns pentru prima oară în România în 1992. Fiică a principilor René de Bourbon și Margareta a Danemarcei, Ana s-a născut la Paris, pe 18 septembrie 1923, se arată pe site-ul
1 august - Ziua națională a Salvamont România
La 1 august este marcată Ziua națională a Salvamont România. Propunerea pentru instituirea zilei de 1 august ca Ziua națională a Salvamont România a fost inițiată de 56 deputați și senatori, conform https://www.cdep.ro/. Inițiatorii au menționat, &icir
Barometrul statistic al lunii iulie 2026
Întreprinderile inovatoare din România au generat aproximativ un sfert din cifra de afaceri totală a întreprinderilor în 2022-2024, deși reprezintă puțin peste 9% din mediul de afaceri, potrivit INS. UE a înregistrat al cincilea an consecutiv de creștere a populației. Între țările UE, Croația și Slovenia au înregistrat cele mai mari
Săptămâna mondială a alăptării (1-7 august)
Săptămâna mondială a alăptării este marcată în fiecare an între 1 și 7 august, începând din anul 1992, cu scopul de a proteja, promova și susține alimentația la sân ca una dintre cele mai eficiente modalități de a oferi copiilor de pretutindeni cel mai bun început în viață. Perioada aleasă este cea în care, în 1990,
1 august - Ziua tanchiștilor
La 1 august este celebrată Ziua tanchiștilor, marcând înființarea, în 1919, a primei subunități de tancuri, potrivit https://forter.ro/. ''Noi mutații au cunoscut Forțele Terestre după Primul Război Mondial când, în compunerea de luptă a regimentului și a diviziei de infante
DOCUMENTAR: Luna august
Luna august, a opta lună a anului în calendarul gregorian, este cunoscută popular și sub numele de Gustar. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore. Este ultima lună a verii. A șasea lună - Sextilis - în vechiul calendar roman (cu 30 de zile), a fost redenumită Augustus în anul 8 d.Hr., după împăratul roman Augustus, primul împărat
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 august
Ortodoxe Scoaterea Sfintei Cruci; Sf. 7 frați Mucenici Macabei Greco-catolice Scoaterea Sf. Cruci; Cei 7 prunci m. Macabei, mama lor Salomoni și învățătorul lor Eliazar; Sf. ep. Alfons Maria de Liguori Romano-catolice Sf. Alfons M. de Liguori, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 august
Este a 213-a zi a anului 2026. Au mai rămas 152 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 03 m și apune la 20 h 41 m. Luna răsare la 21 h 58 m și apune la 08 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)











