Carnavalul de la Veneţia, ediţia 2022
În anul 2022, Carnavalul de la Veneţia se desfăşoară între zilele de 12 februarie şi 1 martie, potrivit carnevale.venezia.it/en/.
Tema evenimentului este "Aminteşte-ţi viitorul", organizatorii anunţând astfel principalul element de noutate adus de ediţia de anul acesta: integrarea elementelor de realitate virtuală şi multimedia în paradele şi manifestările tradiţionale.
Schimbare explicată nu doar de dorinţa de a aduce carnavalul în modernitate, ci şi pentru a asigura respectarea regulilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19, în special evitarea aglomeraţiei.
De altfel, o serie de manifestări obişnuite Carnavalului de la Veneţia vor fi anulate, anul acesta, din cauza pandemiei. Participanţii nu vor mai avea ocazia să asiste la festivalul ce avea loc pe apele canalului Rio di Cannaregio şi nici nu vor mai putea participa la petrecerile din Piaţa San Marco şi Piaţa Ferretto. Se va renunţa şi la "Zborul îngerului", lansat din turnul clopotniţei Bazilicii San Marco, precum şi la paradele din Lido, Zelarino, Pellestrina şi Burano, conform carnevale.venezia.it/en/.
Manifestările care, totuşi, vor avea loc, urmează să fie transmise în timp real în toate zonele Veneţiei şi pe internet, descurajând, astfel, intenţia de a participa în persoană. În faimoasa Piaţă San Marco, va fi instalat un imens ecran pe care se vor derula imagini emblematice din cadrul ediţiilor din anii trecuţi. Acestea vor servi ca fundal pentru platforma de defilare pe care doritorii îşi vor putea etala costumaţiile începând cu 19 februarie şi până în ultima zi a carnavalului, între orele 10 şi 18.30. Cei care vor urca pe scenă, vor trebui să se programeze în prealabil, iar câştigătorul va fi votat online, la finalul fiecărei zile. Fotografii cu originale şi extravagante ţinute şi măşti vor fi încărcate pe internet cu hashtag-ul #CarnevaleVenezia2022.
Spectacole pe care organizatorii le anunţă ca fiind de neuitat sunt programate, începând cu 18 februarie 2022, la Palatul Dogilor, Museo Correr, Palazzo Mocenigo şi Casa Memorială "Carlo Goldoni". Diverse evenimente culturale prilejuite de carnaval urmează să fie organizate la Sala Santa Margherita, Ateneo Veneto, Centrul Cultural Canadian, galeria de Artă Modernă "Pesaro International" şi la Teatro Aurora, printre altele.
În Campo San Polo şi Piaţa Mercato vor fi amenajate patinoare, iar la Restaurantul Wagner arta culinară se va împleti cu spectacolul "Venezia Imaginarium", gândit de Antonia Sautter.
Directorul artistic al ediţiei 2022 a Carnavalului de la Veneţia este Massimo Checchetto, scenograf al Teatrului "La Fenice", potrivit sursei citate.
Carnavalul de la Veneţia (Carnevale di Venezia) are o frecvenţă anuală şi cuprinde, în mod obişnuit, manifestări stradale, baluri mascate, concerte şi parade ale costumelor.
Cele mai apreciate şi îndrăgite de către turişti sunt festivităţile de deschidere şi de închidere ale carnavalului. Acţiunea care anunţă în mod tradiţional începutul Carnavalului de la Veneţia este "Zborul îngerului" lansat din turnul clopotniţei Bazilicii San Marco, o tradiţie foarte veche ce adună o mulţime impresionantă de oameni în Piaţa San Marco. Tânăra care întruchipează un înger "zboară" de pe Turnul Campanile pe deasupra mulţimii adunate în piaţă, timp în care poate fi admirat cortegiul de personaje istorice, în frunte cu Dogele şi soţia acestuia. "Îngerul" se lansează din clopotniţă, ataşat de un cablu, aruncând cu confetti spre miile de spectatori mascaţi din piaţă pentru a i se alătura apoi Dogelui, la finalul unei coborâri de 80 de metri.
Istoria Carnavalului de la Veneţia începe în anul 1162, primul document scris care atestă această manifestare datând însă din 1268, când este menţionată şi folosirea măştilor, conform http://www.carnivalofvenice.com/. A fost autorizat oficial printr-un act emis de Senatul Republicii în 1296, în care se stipula că toată lumea are dreptul la distracţie înainte de lăsatul secului pentru Postul Paştelui.
Carnavalul a luat o amploare internaţională în secolul al XVIII-lea, când tineri bogaţi din întreaga Europă veneau incognito la Veneţia să se distreze fără a fi recunoscuţi. Tradiţia a continuat până în 1930, când Benito Mussolini a interzis carnavalul.
Abia în 1979, un grup de veneţieni a hotărât să reînvie tradiţia. Ulterior, carnavalul şi măştile veneţiene au devenit un simbol pentru Cetatea Dogilor şi o atracţie pentru turiştii din întreaga lume. Ascunzând identitatea, măştile au făcut din seducţie o armă incitantă ce a permis infidelitatea şi amestecul claselor sociale în vremurile de demult. În prezent, ele oferă, în special, un aer de mister ce face carnavalul veneţian atât de special.
Măştile conferă unicitate carnavalului, în acelaşi fel în care gondolele conferă aerul de poveste Veneţiei. Măştile reprezentând personaje din "commedia dell'arte" sau măştile sinistre, măştile colorate şi strălucitoare, costumele de epocă, muzica de viori, sălile de bal şi focurile de artificii fac din acest eveniment unul cu totul aparte.
Cel mai faimos magazin de măşti veneţiene este "Carta Alta", de unde pot fi achiziţionate de la măşti din plastic sau din material textil până la cele din ceramică. Alt magazin cunoscut este Ca Macana, ale cărei măşti au putut fi admirate în filmul ''Cu ochii larg închişi'' ("Eyes Wide Shut"), din 1999, regizat de Stanley Kubrik, potrivit http://www.camacana.com/about-us/.
Cea mai cunoscută deghizare este "Bauta", o mască albă cu un nas încovoiat, asortată cu o pelerină neagră şi un tricorn, adică o pălărie cu trei colţuri numită tabarro. Alte măşti celebre, purtate de-a lungul timpului la carnavalul veneţian, sunt Colombina, Medico della peste şi Moretta.
România a participat la Carnavalul de la Veneţia pentru prima dată, în calitate de invitat de onoare, la ediţia din anul 2008, desfăşurată în perioada 26 ianuarie-5 februarie. Propunerea a venit din partea Primăriei din Veneţia. Printre cei care au reprezentat România s-au numărat actorul Dan Puric, formaţia de căluşari din judeţul Olt, Teatrul Masca, Orchestra de Cameră Philarmonia. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.carnivalofvenice.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: 490 de ani de la proclamarea regelui Henric în fruntea Bisericii Anglicane (15 ianuarie 1535)
La 15 ianuarie 1535, regele Angliei Henric al VIII-lea (1509-1547) a fost proclamat oficial șeful Bisericii Angliei. Anterior, la 5 noiembrie 1534, parlamentul englez votase Legea Supremației prin care era definit dreptul regelui Henric al VIII-lea de a conduce în calitate de lider suprem pe pământ Biserica Angliei, înăsprind astfel legăturil
DOCUMENTAR: 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu (15 ianuarie)
Poetul Mihai Eminescu (Eminovici - numele la naștere) s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani, fiind al șaptelea dintre cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici. ''Opera lui M. Eminescu, cel mai mare poet român, se explică nu numai printr-o excepțională înzestrare nativă, ci și printr-o neobișnuită aspirație spre cunoaștere, print
15 ianuarie - Ziua Culturii Naționale
La 15 ianuarie este marcată, în fiecare an, începând din 2011, Ziua Culturii Naționale, data aleasă fiind aceea a nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). Născut la Botoșani, 'poetul nepereche' a fost și prozator, dramaturg și jurnalist, iar critica literară postumă l-a catalogat drept cea mai importa
CITATUL ZILEI
'Explozia titanică a voinței individuale, aspirația către un absolut al neatârnării, către 'a nu avea alt stăpân în afara rațiunii proprii', capătă, uneori, de la Renaștere încoace, o tentă ușor maniacală: libertatea devine un scop în sine când nu e pură demagogie sociologică. Din unghiul acestei epidemii a emancipării, nu e li
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 ianuarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Pavel Tebeul și Ioan Colibașul Greco-catolice Sf. cuv. Pavel Tebeul și Ioan Colibașul Romano-catolice Ss. Arnold Janssen, pr.; Arsenie, pustnic Sfinții Cuvioși Pavel Tebeul și Ioan Colibașu sunt pomeniți în calendarul cr
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 ianuarie
Este a 15-a zi a anului 2025. Au mai rămas 350 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 48 m și apune la 17 h 02 m. Luna apune la 09 h 05 m și răsare la 18 h 40 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
DOCUMENTAR: Anul Nou pe stil vechi (14 ianuarie)
În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, credincioșii ortodocși de rit vechi sărbătoresc, la o săptămână după Crăciunul pe stil vechi (7 ianuarie), trecerea în noul an. Anul Nou este marcat, conform calendarului iulian sau pe stil vechi, în data de 14 ianuarie. În țara noastră, Crăciunul și Anul Nou pe stil vechi sunt sărbătorite în comunitățile
14 ianuarie - Ziua mondială a logicii (UNESCO)
Ziua mondială a logicii este sărbătorită, în fiecare an, la 14 ianuarie, având ca scop încurajarea cooperării internaționale, promovarea dezvoltării logicii, atât în cercetare, cât și în predare, sprijinirea activităților asociațiilor, universităților și a altor instituții care au ca obiectiv logica, îmbunătățirea înțeleg
CITATUL ZILEI
'Legea morală nu are sens decât într-o lume a ordinii perfecte. Hazardul nu poate fi administrat. Pentru a veni în cuprinsul realului cu un set de comandamente legitime, trebuie, mai întâi, să postulezi coerența lui de principiu. Dacă realul e arbitrar, întâmplător, haotic, el nu poate valida nicio lege și nu are nevoie de lege.
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 14 ianuarie
Ortodoxe Odovania praznicului Botezului Domnului; Sf. Cuv. Mucenici din Sinai și Rait; Sf. Nina, luminătoarea Georgiei Greco-catolice Sf. cuv. m. uciși în Sinai și în Rait Romano-catolice Ss. Felix de Nola, pr. m.; Ioan-Anton Farina, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 ianuarie
Este a 14-a zi a anului 2025. Au mai rămas 351 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 49 m și apune la 17 h 01 m. Luna apune la 08 h 33 m și răsare la 17 h 26 m. Lună Plină 00 h 26 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
CITATUL ZILEI
'Etica tradițională alunecă, adesea, într-un delir al generalizării. Ea își construiește normativitatea pe genul proxim al individualității umane, trecând, totalitarist, peste tot ce e diferență specifică. Or, în plan moral, ca și în patologia medicală, nu există boli, ci bolnavi.' - Andrei Pleșu, ('Minima moralia', Editura Carte
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 13 ianuarie
Ortodoxe Sf. Mc. Ermil și Stratonic; Sf. Ier. Iacob, episcop de Nisibe Greco-catolice Sf. m. Ermil și Stratonic; Sf. ep. Ilarie de Poitiers Romano-catolice Sf. Ilarie, ep. înv. Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 13 ianuarie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 ianuarie
Este a 13-a zi a anului 2025. Au mai rămas 352 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 49 m și apune la 17 h 00 m. Luna apune la 07 h 52 m și răsare la 16 h 12 m.
CITATUL ZILEI
'Cei fricoși mor de multe ori înainte de moarte, în timp ce luptătorii viteji gustă doar o singură dată în viață moartea.' - 'Mica Filocalie', Cuviosul Paisie Aghioritul (Traducere: Preot Victor Manolache, Editura Cartea Ortodoxă, 2009)