Academicianul Mircea Maliţa, matematician, diplomat şi eseist, s-a născut la 20 februarie 1927, la Oradea. A făcut studiile liceale la Oradea, Făgăraş, Beiuş şi Bucureşti. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Ştiinţe, Secţia Matematică, şi pe cele ale Facultăţii de Filosofie din Bucureşti.

În anul 1972 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema ''Modele matematice pentru negocieri''. A fost preparator, asistent (1949), lector (1951), conferenţiar (din 1961), apoi, din 1972, profesor la Catedra de Analiză Matematică a Facultăţii de Matematică a Universităţii din Bucureşti, fiind titularul cursului modele matematice în ştiinţele sociale, precum şi al cursului de logică şi inteligenţă artificială, conform dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

Începând din 1950 a fost director al Bibliotecii Academiei Române, până în 1956, apoi consilier al Misiunii Permanente a României pe lângă ONU (1956-1961), director al Direcţiei Culturale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (1961-1962), ministru adjunct de Externe pe probleme ONU (1962-1970), ministru al Educaţiei şi Învăţământului (1970-1972), membru al consiliilor pregătitoare ale conferinţelor mondiale ale ONU pentru populaţie, ştiinţă şi tehnologie, pentru dezvoltare (1974-1979). În perioada în care Mircea Maliţa a fost ministru al Învăţământului a fost înfiinţat, la Bucureşti, Centrul European pentru Învăţământ Superior de pe lângă UNESCO (1972).

Mircea Maliţa (stg), adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Republicii Populare Române, alături de membri ai delegaţiei române la cea de-a 17-a Sesiune a Adunării Generale a ONU, New York, SUA, 26 septembrie 1962. 

Foto: (c) : UNITED NATIONS / Arhiva istorica AGERPRES

La 1 martie 1974 a devenit membru corespondent, apoi, la 18 decembrie 1991, membru titular al Academiei Române.

Academicianul Mircea Maliţa a fost un nume de referinţă pentru diplomaţia românească, cunoscând o largă recunoaştere şi apreciere internaţională. A fost ambasador al României în Elveţia şi la ONU (Geneva), în perioada 1980-1982, apoi în SUA, între anii 1982-1984. A susţinut expuneri şi lecţii la Institutul Universitar de Înalte Studii Internaţionale din Geneva, la Asociaţia Austriacă de Politică Externă, în SUA, Marea Britanie etc.

Cunoscut pentru lucrările şi studiile sale în domeniile ştiinţific şi diplomatic, Mircea Maliţa a excelat şi în genul eseistic, abordând în lucrările sale o problematică vastă şi diversă. Sunt binecunoscute preocupările sale privind modelele matematice în ştiinţele sociale, prin lucrări precum: "Programarea pătratică" (1968), "Modele matematice ale sistemului educaţional" (1973), ''Programare neliniară'' (1972), "Abordări matematice ale relaţiilor matematice" (3 vol., 1977-1978).

Academicianul Mircea Maliţa, vicepreşedinte ARCoR, susţine un discurs la conferinţa cu tema: "Universităţile în era cunoaşterii", organizată de Asociaîia Româna pentru Clubul de la Roma (ARCoR), Bucureşti, 12 aprilie 2006.

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE /AGERPRES FOTO

Dintre lucrările sale referitoare la diplomaţie amintim: "Pagini din trecutul diplomaţiei româneşti" (1966, în colaborare), "Diplomaţia română. O perspectivă istorică" (1970), ''Teoria şi practica negocierilor'' (1972), ''Romanian Diplomacy. A Historical Study'' (1970), "Diplomaţia. Şcoli şi instituţii" (1975) ş.a.

A şi coordonat numeroase lucrări, precum "Sistemele în ştiinţele sociale" (1977), ''Mathematical Approaches to International Relations'' (2 vol., 1977), ''Sistemele în ştiinţele naturii'' (1979), "Viitorul electronicii şi informaticii" (1979), "Economia mondială. Orizont 2000" (1988), "Enciclopedia statelor lumii" (1981), ''Metode matematice în problematica dezvoltării'' (1982), ''Statele lumii'' (1985), ''Ingineria industrială. Prezent şi perspective'' (1990).

Între volumele sale de eseuri se numără: "Sfinxul" (1969), "Aurul cenuşiu" (3 vol., 1971-1973), "Pietre vii" (1973), "Triade" (1973), "Idei în mers" (2 vol., 1975), "Fire şi noduri" (1975), "Zidul şi iedera" (1977). Volumul ''Zece mii de culturi, o singură civilizaţie'', apărut în 1998, cuprinde un studiu asupra problemelor civilizaţiei contemporane. În 2007 i-au apărut volumele ''Tablouri din Războiul Rece. Memorii ale unui diplomat român'', ''Între război şi pace'', ''Jocuri pe scena lumii: conflicte, negocieri, diplomaţie'', iar în 2008 a lansat un volum despre profesii şi profesionalism, intitulat ''Reprofesionalizarea României'', scris în colaborare cu dr. Călin Georgescu.

Alte cărţi ale sale sunt ''Mintea cea socotitoare'' (2009), "Cuminţenia pământului. Strategii de supravieţuire în istoria poporului român" (2010), "Zid de pace, turnuri de frăţie. Deceniul deschiderii: 1962-1972" (2011, semnat împreună cu acad. Dinu C. Giurescu ), "Homo Fraudens" (2012). În 2012 a fost lansat volumul "Mircea Maliţa - Biobibliografie" de Lucian Pricop, o retrospectivă Mircea Maliţa în trimiteri bibliografice, amintiri, documente şi fotografii. În 2014 au fost lansate volumul de memorii ''The Cold War Diplomacy'' apărut în SUA, precum şi volumul ''Istoria prin ochii diplomatului - Mircea Maliţa, Dan Dungaciu''.

Academicianul Mircea Maliţa s-a numărat printre personalităţile care şi-au adus aportul la proiectul "Noua Enciclopedie a României" început în 2009, coordonat de acad. Tudorel Postolache, şi lansat oficial la 20 noiembrie 2012, în Aula Magna a Academiei Române.

Personalitate de marcă a culturii româneşti contemporane, Mircea Maliţa a fost membru fondator al Centrului European de Cultură din Bucureşti şi al Universităţii Mării Negre, membru al Academiei Mondiale de Arte şi Ştiinţe, al Academiei Internaţionale de Perspectivă Socială, al Federaţiei Mondiale a Studiului Viitorului, al Academiei Internaţionale "Leonardo da Vinci" din Roma, potrivit sursei citate mai sus. A primit titlul Doctor Honoris al Universităţii din Oradea (1998) şi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnica din Bucureşti pentru strălucita activitate ştiinţifică, filosofică şi diplomatică (2012). A fost, de asemenea, rector de onoare al Universităţii Populare ''Nicolae Iorga'' de la Vălenii de Munte.

A fost unul dintre membrii fondatori, în 1993, ai Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma (ARCoR) şi coautor al lucrării ''No Limits to Learning. Bridging the Human Gap'' (1979), un raport către Clubul de la Roma care a primit recunoaştere internaţională pentru impactul său, precum şi vicepreşedinte al ARCoR (din 13 iunie 2013). La 21 februarie 2013, i-au fost decernate, din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, Diploma de Excelenţă şi o plachetă în semn de apreciere pentru meritele deosebite şi contribuţiile remarcabile aduse la dezvoltarea educaţiei, culturii şi societăţii româneşti. La 3 martie 2015 i-a fost decernat un premiu special în cadrul celei de-a treia ediţii a Galei Premiilor Foreign Policy România.

La 20 februarie 2017 a avut loc, în Aula Academiei Române, sesiunea omagială "Mircea Maliţa la 90 de ani", urmată de o recepţie, în organizarea Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române şi a Fundaţiei Universitare a Mării Negre.

Academicianul Mircea Maliţa a murit la 21 mai 2018. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: Academicianul Mircea Maliţa participă la sesiunea de comunicări cu tema: "Dimensiunea europeană a politicii domnitorului Ştefan Cel Mare", organizată de Fundaţia Europeană Titulescu şi Asociaţia de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale, Bucureşti, 25 iunie 2004.