DOCUMENTAR: 20 de ani de la introducerea monedei euro în 12 ţări din UE (1 ianuarie)
La data de 1 ianuarie 2002, euro a fost introdus sub formă de bancnote şi monede în 12 ţări din Uniunea Europeană: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania, potrivit ecb.europa.eu.
Ca urmare a decalajului orar, locuitorii din teritoriul francez Reunion, insulă situată în Oceanul Indian, au fost primii care au inaugurat noua monedă, la 20.00 GMT. Două ore mai târziu, euro a intrat în circulaţie şi pe continentul european, mai întâi în Finlanda şi Grecia, la 22.00 GMT, iar o oră mai târziu în majoritatea celorlalte state care au aderat la noua monedă: Germania, Austria, Belgia, Spania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda. Au urmat Irlanda şi Portugalia, începând cu 00.00 GMT.
Euro devenise monedă oficială a 11 state membre ale UE, la 1 ianuarie 1999, fiind introdus ca monedă virtuală pentru efectuarea de operaţiuni de plată care nu implicau bancnote şi monede, precum şi în scopuri contabile, potrivit ec.europe.eu. Până la 1 ianuarie 2002, vechile monede, considerate subunităţi ale euro, au continuat să fie folosite pentru plata în numerar.
Istoria monedei euro începe la 1 iulie 1990, când a debutat prima fază a uniunii economice şi monetare (UEM). La data de 1 ianuarie 1993, a fost definitivată Piaţa Unică, pentru ca la 1 ianuarie 1994, să înceapă faza preparatorie a uniunii economice şi monetare. În ziua de 1 noiembrie 1993, a fost stabilită compoziţia monedei ECU.
Cea de-a doua fază a UEM a început prin înfiinţarea Institutului Monetar European, la 1 ianuarie 1994. Statele membre au acţionat pentru combaterea deficitelor bugetare şi pentru atingerea convergenţei economice. La 15 şi 16 decembrie 1995, Consiliul European a adoptat denumirea de ''euro'' pentru moneda unică.
Denumirea noii monede a constituit un element important în pregătirea tranziţiei la moneda unică, determinând parţial acceptabilitatea Uniunii Economice şi Monetare de către public, potrivit http://publications.europa.eu.
Decizia cu privire la intrarea irevocabilă în cea de-a treia etapă a UEM a fost luată în 1996, iar la 2 mai 1998, la summit-ul de la Bruxelles, liderii UE au aprobat lista celor 11 ţări participante la primul val: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Ţările de Jos, Portugalia şi Spania. Au optat pentru amânarea participării la euro: Marea Britanie, Danemarca şi Suedia.
Politica monetară este aceeaşi pentru toată zona euro şi este hotărâtă de Banca Centrală Europeană, care şi-a început activitatea în iulie 1998, la Frankfurt. Datoria publică este emisă în monedă unică, iar pieţele financiare funcţionează în euro. De la 1 ianuarie 2000, băncile emit carnete de cecuri în euro, iar clienţii băncilor pot plăti atât cu cecurile cât şi cu cărţile de credit.
În prezent, euro este moneda unică adoptată de 19 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, ele formând zona euro. Acestea sunt: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania. De asemenea, euro este folosit, fie ca mijloc legal de plată, fie din motive practice, de o serie de alte ţări, cum ar fi statele vecine sau fostele colonii. În total, este folosit de aproximativ 343 milioane de cetăţeni europeni.
Având în vedere aceste cifre, nu este surprinzător că moneda euro a devenit a doua monedă internaţională, ca importanţă, după dolar. Mai mult, în privinţa numerarului aflat în circulaţie, chiar a depăşit moneda americană.
Monedele euro au următoarele opt valori: 1 cent, 2 cenţi, 5 cenţi, 10 cenţi, 20 cenţi, 50 cenţi, 1 euro şi 2 euro. La rândul lor, bancnotele de euro au valorile: 5 euro, 10 euro, 20 euro, 50 euro, 100 euro, 200 euro şi 500 euro.
Toate statele membre ale UE sunt, în principiu, obligate să introducă moneda euro odată ce îndeplinesc criteriile de convergenţă. Singura excepţie este Danemarca, care dispune de o "clauză de neparticipare" în tratatele UE şi care este scutită de obligaţia de a adopta moneda euro, arată consilium.europa.eu.
Astfel, şi România se înscrie în rândul statelor membre ale UE care au obligaţia adoptării monedei Euro, ceea ce înseamnă practic participarea cu drepturi depline la Uniunea Economică şi Monetară, odată cu îndeplinirea tuturor condiţiilor necesare, respectiv a criteriilor de convergenţă nominală (stabilitatea preţurilor, finanţele publice, stabilitatea cursului de schimb, ratele dobânzilor pe termen lung), juridică şi reală (indicatori, precum nivelul PIB/locuitor, productivitatea muncii, energointensivitatea, etc), notează site-ul Băncii Naţionale a României, www.bnr.ro.
Rapoartele de Convergenţă, elaborate o dată la doi ani de Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană, pun accent din ce în ce mai mare pe convergenţa reală. De aceea, în perioada premergătoare adoptării monedei unice, economia naţională trebuie să parcurgă ajustările necesare integrării în zona euro, marcate de reforme structurale ample, cu efecte asupra competitivităţii sale generale.
La data elaborării Raportului de Convergenţă al Băncii Centrale Europene din 2020, România îndeplinea doar o parte din criteriile de convergenţă nominală şi din cele de convergenţă juridică, potrivit BNR.
În cuprinsul Programului de Convergenţă 2021-2024, este precizat faptul că România îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro, însă eforturile Guvernului se concentrează pe minimizarea efectelor sociale şi economice negative ale pandemiei COVID-19.
La nivel naţional, coordonarea pregătirilor pentru adoptarea euro se realizează de către Comitetul interministerial pentru trecerea la moneda euro, condus de premier, din care fac parte, de asemenea, ministrul finanţelor publice, guvernatorul BNR, conducători sau persoane desemnate de aceştia la nivel de conducere ai altor autorităţi şi instituţii publice, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor patronale şi sindicale. Comitetul interministerial a fost înfiinţat în luna mai 2011. În luna decembrie 2016, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 931/2016 care stabileşte structura, organizarea şi principalele atribuţii ale acestuia.
În continuarea acestor demersuri, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2018 a fost înfiinţată Comisia Naţională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei Euro, în vederea identificării acţiunilor şi a promovării reformelor necesare modernizării economiei româneşti pentru trecerea la moneda Euro. Comisia Naţională este condusă de prim-ministru şi de preşedintele Academiei Române, în calitate de copreşedinţi, respectiv de guvernatorul Băncii Naţionale a României şi un viceprim-ministru desemnat de prim-ministru, prin decizie, în calitate de vicepreşedinţi.
La 11 decembrie 2018, membrii Comisiei de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei Euro au aprobat, cu "majoritate covârşitoare", ca "obiectiv realist" pentru adoptarea monedei Euro de către România "orizontul de timp 2024-2026", în cadrul unei reuniuni desfăşurate la Palatul Victoria.
În cadrul BNR funcţionează, începând din februarie 2010, Comitetul de pregătire a trecerii la Euro, ce reprezintă un forum de dezbatere a problematicilor legate de convergenţa nominală şi reală, menit să susţină demersurile băncii centrale în ceea ce priveşte participarea României, cu drepturi depline, la Uniunea Economică şi Monetară, precizează www.bnr.ro.
Temele prezentate în cadrul Comitetului se înscriu în următoarele categorii: experienţa altor state membre ale Uniunii Europene în pregătirea trecerii la Euro; stadiul pregătirii României pentru adoptarea Euro; mecanisme şi concepte noi dezvoltate la nivelul Uniunii Europene în sfera guvernanţei economice şi a consolidării Uniunii Economice şi Monetare; documente ale Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Guvernului României legate de convergenţa către zona Euro a statelor membre cu derogare, conform bnr.ro.
Alături de România, alte şase state din UE au obligaţia adoptării monedei euro. Acestea sunt: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia, Suedia, Ungaria. În vederea adoptării euro, Bulgaria şi Croaţia au aderat la Mecanismul Cursului de Schimb II şi la Uniunea Bancară, la data de 10 iulie 2020, conform bnr.ro. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Bud Spencer
Actorul Bud Spencer este faimos atât pentru rolul inspectorului Rizzo, supranumit Piedone, cât și pentru filmele de acțiune, western spaghetti și comedie în care a jucat alături de Terence Hill. Bud Spencer, pe numele real Carlo Pedersoli, s-a născut la 31 octombrie 1929, în Napoli, Italia, potrivit
27 iunie - Ziua întreprinderilor micro, mici și mijlocii (ONU)
La 27 iunie 2026, Organizația Națiunilor Unite celebrează a zecea ediție a Zilei internaționale a întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Instituită în 2017, conform Rezoluției 71/279 adoptată de Adunarea Generală a ONU la 6 aprilie, această zi recunoaște rolul fundamental al IMM-urilor în crearea de locuri de muncă, stimularea inovației și promovarea dez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 27 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. Samson, primitorul de străini; Sf. Mironosiță Ioana Greco-catolice Sf. cuv. Samson, primitorul de străini Romano-catolice Sf. Ciril din Alexandria, ep. înv. Sfântul Cuvios Samson, primitorul de străini, este pomeni
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 iunie
Este a 178-a zi a anului 2026. Au mai rămas 187 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 19 h 26 m și apune la 03 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 22-26 iunie 2026
Respingerea de către parlament a Guvernului Adrian Veștea, consultările președinte-partide în vederea desemnării unui nou premier, anunțul președintelui Nicușor Dan că se conturează formarea unui guvern minoritar, decizia PSD de a-l susține pe Sorin Grindeanu ca propunere de premier, decizia PNL, USR și UDMR de a-l susține pe Siegfried Mureșan ca propunere de premier,
Săptămâna europeană 22-26 iunie 2026
Adoptarea de către Consiliul UE a două regulamente ce finalizează procesul de adoptare a acordului comercial SUA-UE, Summitul UE-Republica Moldova din 22 iunie, anunțul Comisiei Europene privind deblocarea primei tranșe de 3,2 miliarde de euro din împrumutul de 90 de mld. de euro pentru Ucraina, discuțiile despre Brexit și 'Rejoin' în Regatul Unit, precum
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul și actorul Chris Isaak
Chris Isaak, actor și muzician american, faimos pentru vocea sa melancolică, este unul dintre adepții stilurilor rock și country, care au fost combinate pentru prima oară în timpul anilor '50, fiind adesea comparat cu legende precum Elvis Presley sau Roy Orbison. De-a lungul carierei sale de peste trei decenii, artistul a vândut discuri de platină și a fost n
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* O nouă ediție a Târgului de Sfinții Apostoli Petru și Pavel are loc, la Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti', în perioada 25-28 iunie, conform https://muzeul-satului.ro/. Importanța sărbătorii, cunoscută și sub numele 'Sânpetru de vară' sau 'Moșii de Sâ
26 iunie - Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii (ONU)
Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii este marcată la 26 iunie, în fiecare an, semnificând reînnoirea angajamentelor, în vederea eradicării totale a acestei forme de pedeapsă inumană, prin denunțarea acțiunilor de tortură și pedepsirea făptașilor, inclusiv prin măsuri împotriva comerțului cu bunuri utilizate pentru pedeapsa
26 iunie - Ziua Drapelului Național
Ziua Drapelului Național, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, potrivit https://www.cdep.ro/. Drapelul, stema, sigiliul, imnul 'Deșteaptă-te române' și Ziua Națională 1 Decembrie sunt simbolurile noastre naționale, conform Art. 12 din Const
26 iunie - Ziua internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri (ONU)
La 26 iunie este marcată anual Ziua internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri (International Day Against Drug Abuse and Illicit Trafficking), menită să consolideze acțiunea și cooperarea pentru realizarea unei lumi fără abuz de droguri, indică site-ul Oficiului Națiunilor Unite Pentru Droguri și Criminalitate (UNODC),
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ier. Ioan, episcopul Goției Greco-catolice Sf. cuv. David din Tesalonic Romano-catolice Ss. Ioan și Paul, m.; Josemaria Escriva, pr. Sfântul Cuvios David este pomenit în calendarul creștin ortodox
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 iunie
Este a 177-a zi a anului 2026. Au mai rămas 188 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 18 h 24 m și apune la 02 h 28 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A doua reuniune a Summitului Flancului Estic / Formatul Helsinki (Gdansk, 25 iunie)
A doua reuniune a Summitul Flancului Estic / Formatul Helsinki are loc la Gdansk, Polonia, în 25 iunie 2026. Agenda reuniunii se va concentra pe coordonarea între statele membre UE din imediata vecinătate a Federației Ruse, în vederea implementării Planului Readiness 2030 și a tuturor celorlalte instrumente europene destinate sporirii capacității de apărare
PERSONALITATEA ZILEI: Poeta austriacă Ingeborg Bachmann
Ingeborg Bachmann este considerată una dintre cele mai importante poete și prozatoare de limbă germană ale secolului XX. În opera sa, ea se concentrează cu predilecție asupra rolului femeilor într-o societate patriarhală, asupra consecințelor războiului și ale păcii, precum și asupra diversității suferinței umane individuale, notează site-ul Forumului Cultural Au










