Palatul şi Grădinile Schönbrunn din Viena (Republica Austria) au fost înscrise în anul 1996 în lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO, potrivit paginii de internet a organizaţiei, http://whc.unesco.org.

Din secolul al XVIII-lea până în anul 1918, Schönbrunn a fost reşedinţa împăraţilor habsburgici. A fost proiectat de arhitecţii Johann Bernhard Fischer von Erlach şi Nicolaus Pacassi şi este încărcat de exemple deosebite de artă decorativă. Împreună cu grădinile sale, care includ prima grădină zoologică din lume (1752), Schönbrunn este un ansamblu baroc remarcabil şi un perfect exemplu de Gesamtkunstwerk, o fuziune magistrală a mai multor forme de artă.

Palatul şi Grădinile Schönbrunn reprezintă un simbol material puternic al puterii şi influenţei Casei de Habsburg pentru o perioadă îndelungată de istorie europeană, de la sfârşitul secolului al XVII-lea până la începutul secolului al XX-lea.

Grădinile ample în stil baroc cu clădirile lor (Gloriette, ruinele romane etc.) arată dimensiunile şi funcţiile imperiale ale palatului. Orangeria din partea de est a clădirii palatului principal este, la 186 metri, cea mai lungă din lume.

Clădirea originală a fost extinsă şi modificată considerabil de când a fost construită, pentru a se potrivi gusturilor şi cerinţelor conducătorilor imperiali succesivi. Nu au fost aduse modificări semnificative structurilor în sine de la lucrările la faţade comandate de Franz I la începutul secolului al XIX-lea. Mobilierul şi decorarea apartamentelor imperiale, teatrul, capela şi alte componente importante sunt pe deplin autentice. Structura parcului în stil baroc este, de asemenea, practic neatinsă, iar tehnicile tradiţionale din secolul al XVIII-lea sunt încă folosite pentru tăierea copacilor şi a tufişurilor. Schönbrunn a devenit, parcă, îngheţat în timp în 1918, când a devenit proprietatea Republicii Austria, notează http://whc.unesco.org.. De atunci, din 1918, structura şi formele au fost păstrate cu fidelitate, atât în privinţa decorului original, cât şi în restaurarea în urma avariilor de război.

Palatul Schönbrunn ("Schloss Schönbrunn") se află la vest de centrul oraşului Viena, în cartierul Hietzing.

La sfârşitul secolului al XVII-lea, împăratul Leopold I l-a însărcinat pe arhitectul baroc Johann Bernhard Fischer von Erlach să proiecteze o cabană imperială de vânătoare pentru fiul său, prinţul moştenitor Iosif, care va deveni ulterior împăratul Iosif I, menţionează www.schoenbrunn.at. Castelul de Plaisance construit pe acest loc pentru împărăteasa văduvă Eleonora de Gonzaga în 1642 urma să devină o reşedinţă imperială pe parcursul secolului al XVIII-lea.

Istoria aşezării Schönbrunn şi a clădirilor care se aflau anterior pe acest loc datează din secolul al XIV-lea. În 1569, moşia Katterburg, care aparţinea conacului mănăstirii de la Klosterneuburg, a intrat în posesia habsburgilor prin Maximilian al II-lea. Conform titlurilor de proprietate, moşia cuprindea o casă, o moară de apă şi un grajd, precum şi o grădină de odihnă şi o livadă. Maximilian a fost interesat în primul rând de extinderea parcului de vânătoare, care era destinat în principal creşterii vânatului şi păsărilor.

După moartea subită a lui Maximilian al II-lea în 1576, Katterburg a trecut în posesia lui Rudolph al II-lea, care a tăiat fondurile necesare pentru întreţinerea domeniului. Împăratul Matthias a folosit moşia pentru vânătoare şi, potrivit unei legende, a dat peste Schöner Brunnen ("izvorul frumos"), care în cele din urmă a dat numele zonei, în timp ce vâna în 1612. Succesor său, împăratul Ferdinand al II-lea, şi soţia sa, Eleonora von Gonzaga, au ales Schönbrunn ca loc pentru petrecerile lor de vânătoare. După moartea lui Ferdinand al II-lea, în 1637, moşia a devenit reşedinţa de zestre a văduvei Eleonora von Gonzaga, o mare iubitoare de artă. În perioada 1638-1643, văduva a construit un palat alături de conacul Katterburg, prima menţionare a numelui "Schönbrunn" apărând în 1642 pe o factură. Originile orangeriei Schönbrunn ar proveni tot din timpul Eleonorei von Gonzaga.

În 1683, palatul şi grădinile au fost distruse de turcii otomani în timpul asediului Vienei. Din 1686, moşia a intrat în posesia împăratului Leopold I, care l-a oferit moştenitorului său, Iosif, pentru a-şi construi o nouă reşedinţă, care să rivalizeze cu Palatul Versailles de lângă Paris. În 1752, împăratul Francisc I Ştefan, soţul Mariei Tereza, a dat ordin ca lângă palat să fie construită Grădina Zoologică Schönbrunn.

După căderea monarhiei austriece în 1918, nou-înfiinţata Republică Austria a devenit proprietarul Schönbrunn, palatul devenind muzeu. Schönbrunn a fost folosit şi pentru evenimente importante, cum ar fi întâlnirea dintre John F. Kennedy şi Nikita Hruşciov din 1961.

Palatul Schönbrunn este cea mai populară destinaţie turistică din Viena, cu 2,6 milioane de vizitatori (2010). La palat şi grădini s-au turnat cadre din mai multe filme, precum trilogia Sissi din anii '50, "A Breath of Scandal" cu Sophia Loren (1960), "The Great Race" (1965) şi "The Living Daylights" (1987) cu James Bond (Timothy Dalton). AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.schoenbrunn.at