Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei este marcată în fiecare an în data de 17 octombrie, potrivit Rezoluţiei 47/196 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Potrivit ONU (https://www.un.org), prin Rezoluţia 47/196 adoptată la 22 decembrie 1992, Adunarea Generală a invitat toate statele să dedice acestei zile prezentarea sau promovarea, după caz, la nivel naţional, a măsurilor concrete cu privire la eradicarea sărăciei. Rezoluţia invită, de asemenea, organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale să asiste statele, la cererea acestora, în organizarea activităţilor naţionale pentru marcarea Zilei internaţionale pentru eradicarea sărăciei şi solicită secretarului general să ia, în limita resurselor existente, măsurile necesare pentru a asigura succesul marcării acestei zile de către Organizaţia Naţiunilor Unite.

Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei oferă o oportunitate de a recunoaşte efortul şi lupta oamenilor care trăiesc în sărăcie, o şansă pentru ei de a-şi face auzite preocupările şi totodată reprezintă un moment pentru a recunoaşte că oamenii săraci sunt primii care luptă împotriva sărăciei. Marcarea Zilei internaţionale pentru eradicarea sărăciei reflectă şi disponibilitatea persoanelor care trăiesc în sărăcie de a-şi folosi expertiza pentru a contribui la eradicarea sărăciei.

Construirea unui viitor durabil necesită intensificarea eforturilor noastre pentru eradicarea sărăciei extreme şi a discriminării şi asigurarea faptului că toată lumea îşi poate exercita pe deplin drepturile omului. Participarea deplină a persoanelor care trăiesc în sărăcie, în special la deciziile care le afectează viaţa şi comunităţile, trebuie să fie în centrul politicilor şi strategiilor pentru construirea unui viitor durabil. În acest fel, putem garanta că planeta noastră şi societăţile noastre pot îndeplini nevoile şi aspiraţiile tuturor - nu numai ale celor câţiva privilegiaţi - pentru această generaţie şi pentru generaţiile viitoare, face cunoscut Organizaţia Naţiunilor Unite.

Potrivit ONU, pandemia COVID-19 care a cuprins lumea în ultima perioadă a dus la anularea deceniilor de progrese în lupta împotriva sărăciei şi a sărăciei extreme. Banca Mondială arată că, între 88 şi 115 milioane de oameni sunt împinşi în sărăcie extremă ca urmare a crizei, majoritatea acestora aflându-se în ţările din Asia de Sud şi ţările subsahariene, unde ratele sărăciei sunt deja ridicate. În 2021, se aşteaptă ca acest număr să crească între 143 şi 163 milioane. Aceşti "noi săraci" se vor alătura celor 1,3 miliarde de oameni care trăiesc deja într-o sărăcie multidimensională şi persistentă, care şi-au văzut lipsurile preexistente agravate în timpul pandemiei globale.

De fapt, măsurile impuse pentru a limita răspândirea pandemiei le-au împins adesea în sărăcie - economia informală care permite multor oameni aflaţi în sărăcie să supravieţuiască a fost practic închisă în multe ţări.

Pe măsură ce ne angajăm în recuperarea post-COVID şi ne întoarcem pe drumul cel bun cu obiectivele de dezvoltare durabilă, mulţi vorbesc despre o "reconstrucţie mai bună", dar mesajul este clar din partea persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă că nu vor o întoarcere la trecutul şi nici să reconstruiască ceea ce a fost înainte. Ei nu doresc o revenire la dezavantajele şi inegalităţile structurale endemice. În schimb, oamenii care trăiesc în sărăcie propun construirea înaintată, susţine ONU.

Construirea înaintată înseamnă transformarea relaţiei noastre cu natura, dezmembrarea structurilor de discriminare care dezavantajează oamenii aflaţi în sărăcie şi construirea pe cadrul moral şi juridic al drepturilor omului care plasează demnitatea umană în centrul politicii şi al acţiunii. Construirea înaintată înseamnă nu numai că nimeni nu este lăsat în urmă, ci că oamenii care trăiesc în sărăcie sunt încurajaţi şi susţinuţi în mod activ să fie în faţă, angajându-se într-o participare informată şi semnificativă la procesele de luare a deciziilor care le afectează în mod direct viaţa, arată sursa citată.

* * *
Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei reprezintă o oportunitate de a evidenţia efortul şi lupta persoanelor care trăiesc în sărăcie, o şansă pentru ca acestea să-şi facă auzite nevoile şi un moment pentru a recunoaşte faptul că oamenii săraci sunt primii care luptă împotriva sărăciei.

Alegerea datei privind marcarea Zilei internaţionale pentru eradicarea sărăciei a avut în vedere ziua de 17 octombrie a anului 1987, când peste o sută de mii de oameni s-au adunat în Piaţa Trocadéro din Paris, unde a fost semnată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în 1948, în semn de solidaritate cu victimele sărăciei extreme, a violenţei şi a foametei.

Manifestanţii, veniţi la îndemnul preotului catolic Joseph Wresinski, au declarat că sărăcia este o încălcare a drepturilor omului şi au afirmat necesitatea de a se aduna pentru a se asigura că aceste drepturi sunt respectate. Aceste convingeri au fost înscrise pe o piatră comemorativă inaugurată în aceeaşi zi.

Sursa foto:un.org

Reproduceri ale pietrei comemorative au fost dezvelite în întreaga lume, servind ca loc de adunare pentru a sărbători Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei. O astfel de replică este situată în grădina sediului Naţiunilor Unite şi este locul unde anual au loc ceremonii organizate de Secretariatul Naţiunilor Unite din New York. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)