Curtea Constituţională dezbate, la 28 septembrie 2021, cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, formulată de prim-ministrul României pe tema moţiunii de cenzură a USR PLUS şi AUR, conform calendarului afişat pe site-ul https://www.ccr.ro/.

La 8 septembrie, prim-ministrul Florin Cîţu a depus la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern în care se invocă o conduită "neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă", întrucât moţiunea de cenzură a fost iniţiată, depusă şi comunicată cu "încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie".

"În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituţie, întrucât Parlamentul României, prin Preşedintele Camerei Deputaţilor, a transmis Guvernului României o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi care a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional. Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului", se explică în sesizare.

Procedura soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională

Competenţa Curţii Constituţionale de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională a fost atribuită acestui organism prin modificarea Constituţiei din 2003, ea neexistând în actul fundamental din 1991. Astfel, potrivit art. 146, litera e) din Constituţia României, Curtea soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

Cererea de soluţionare a conflictului trebuie să menţioneze autorităţile publice aflate în conflict, textele legale în baza cărora a fost formulată sesizarea, poziţia părţilor, precum şi opinia autorului cererii, potrivit Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Preşedintele Curţii Constituţionale comunică cererea părţilor reclamate, acestea din urmă având la dispoziţie 20 de zile pentru a trimite Curţii un punct de vedere în privinţa conflictului. După ce a primit ultimul punct de vedere de la părţi, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate.

Decizia prin care se soluţionează conflictul juridic de natură constituţională este definitivă şi se comunică autorului sesizării, precum şi părţilor aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, mai precizează sursa citată.

Definiţiile conflictului juridic în jurisprudenţa Curţii Constituţionale: 2005-2019

Lămuriri cu privire la situaţiile care fac obiectul unui conflict juridic de natură constituţională au fost aduse de către Curtea Constituţională în mai multe decizii ale acesteia.

Astfel, în Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, CCR a statuat că un conflict juridic de natură constituţională între autorităţi publice, presupune "acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor".

"Curtea constată că opiniile, judecăţile de valoare sau afirmaţiile titularului unui mandat de demnitate publică, referitoare la alte autorităţi publice, nu constituie prin ele însele conflicte juridice între autorităţi publice. Părerile sau propunerile privind modul cum acţionează ori ar trebui să acţioneze o anumită autoritate publică sau structurile acesteia, chiar critice fiind, nu declanşează blocaje instituţionale dacă nu sunt urmate de acţiuni sau inacţiuni de natură să împiedice îndeplinirea atribuţiilor constituţionale ale acelor autorităţi publice. Asemenea păreri ori propuneri rămân în cadrul limitelor libertăţii de exprimare a opiniilor politice, în limitele Constituţiei", se mai arată în Decizia citată.

În Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, CCR a mai stabilit că "un conflict juridic de natură constituţională există între două sau mai multe autorităţi şi poate privi conţinutul ori întinderea atribuţiilor lor decurgând din Constituţie, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competenţă, pozitive sau negative, şi care pot crea blocaje instituţionale".

Pentru stabilirea trăsăturilor conţinutului conflictului juridic de natură constituţională, principalul reper îl constituie jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi doctrina în materie, se arată în Decizia Curţii nr. 417 din 3 iulie 2019. Astfel, Curtea trasează care sunt trăsăturile unui conflict juridic de natură constituţională: sunt conflicte juridice; sunt conflicte juridice de natură constituţională; creează blocaje instituţionale; vizează nu numai conflictele de competenţă (pozitive sau negative) născute între autorităţile publice, ci şi orice situaţii conflictuale a căror naştere rezidă în mod direct din textul Constituţiei; se referă numai la anumite autorităţi care pot apărea ca subiecte ale acestuia (Decizia CCR nr. 417/2019). "Toate aceste trăsături au caracter cumulativ şi nicidecum alternativ, neîndeplinirea vreuneia dintre ele fiind, ab initio, o cauză de respingere a sesizării", se mai precizează în Decizia CCR nr. 417/2019.

Statistici

Din anul 2005 până în septembrie 2021, Curtea Constituţională a pronunţat 41 de decizii privind soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională între autorităţile publice, conform repertoriului legislativ consultat pe www.cdep.ro.

Dintre cele 41 de decizii pronunţate în perioada 2005-2021, 6 au fost în 2020, 3 - în 2019, 4 - în 2018; 4 - în 2017; 2 - în 2015; 4 - în 2014; 2 - în 2013; 3 - în 2012; 2 - în 2010; 3 - în 2009; 5 - în 2008; 1 - în 2007; 1 - în 2006; 1 - în 2005. În anii 2004, 2011 şi 2016, Curtea nu a pronunţat nicio astfel de decizie.

În cele mai multe dintre deciziile pronunţate au fost implicaţi preşedintele, guvernul şi parlamentul. În 18 dintre cele cele 41 de decizii Curtea a constatat că nu există conflictul juridic sesizat, iar în 20 dintre cazuri a apreciat că a existat un astfel de conflict între autorităţi. De asemenea, Curtea respins trei sesizări ca inadmisibile. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)