Discuţiile privind certificatul verde în România, sesizările la Curtea Constituţională privind conflicte juridice de natură constituţională, promulgarea Legii privind consumatorul vulnerabil, evoluţia privind cazurile de coronavirus etc, reprezintă o parte dintre evenimentele interne din perioada 13-17 septembrie 2021.

Coronavirus
* Până la data de 17 septembrie, s-au înregistrat pe teritoriul României 1.139.505 de îmbolnăviri cu coronavirus şi 35.359 decese diagnosticate cu SARS-CoV-2.
Dintre acestea, 4.478 de cazuri de COVID-19 au fost raportate în ultimele 24 de ore. În intervalul 13-17 septembrie, numărul cazurilor a fost constant crescător.

* Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat, printr-o nouă hotărâre, propunerea privind obligativitatea certificatului verde COVID pentru accesul la activităţi economice din anumite domenii în localităţile unde rata de incidenţă este mai mare de 3 la mia de locuitori şi mai mică sau egală cu 6 la mia de locuitori. Astfel, certificatul verde este obligatoriu pentru participarea la competiţiile sportive organizate în spaţii închise sau deschise cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitate, pentru accesul la cinematografe, instituţii de spectacole şi/sau concerte, pentru accesul la evenimentele private în spaţii închise (nunţi, botezuri), în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, pentru accesul la cursuri de instruire şi workshop-uri, pentru participarea la mitinguri şi demonstraţii  etc. Certificatul verde presupune dovada vaccinării, test sau trecerea prin boală. Decizia finală privind această măsură va fi luată într-o şedinţă de guvern.

Politic
* Preşedintele Senatului, Anca Dragu, a transmis, la 15 septembrie, că a sesizat Curtea Constituţională asupra unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României şi prim-ministrul României, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte. Conflictul ar fi născut, în opinia Ancăi Dragu, "din încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la obligativitatea obţinerii acordului Parlamentului în cazul remanierii guvernamentale, efectuate după schimbarea compoziţiei politice a Guvernului. De asemenea, cer obligarea primului ministru la a formula propuneri de miniştri şi a le înainta Parlamentului în vederea pronunţării asupra noii compoziţii politice a Guvernului", a arătat Dragu, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Parlamentului. Curtea Constituţională a României a dispus, la 16 septembrie, ca, până la data de 29 septembrie, părţile să îşi exprime punctul de vedere în legătură cu sesizarea preşedintelui Senatului, Anca Dragu.

În aceeaşi zi, preşedintele Senatului, Anca Dragu, a anunţat că a transmis Curţii Constituţionale un punct de vedere referitor la sesizarea premierului Florin Cîţu privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament pe tema moţiunii de cenzură. În punctul de vedere Anca Dragu arată că "moţiunea de cenzură reprezintă un instrument juridic constituţional pe care îl au la dispoziţie parlamentarii, un instrument de control asupra activităţii Guvernului şi arătăm, ca atare, că nu se constituie niciun fel de blocaj al activităţii celor două instituţii".

La rândul său, Premierul Florin Cîţu a depus, la 8 septembrie, la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură a USR PLUS şi AUR, în care se invocă o conduită "neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă". În sesizare se arată că "Parlamentul României, prin Preşedintele Camerei Deputaţilor, a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României, prin Preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură". Curtea Constituţională a stabilit să discute această sesizare pe 28 septembrie 2021.

* Liderul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Kelemen Hunor, a declarat, la 17 septembrie 2021, în deschiderea celui de-al XV-lea Congres al formaţiunii, că ţara are nevoie de o guvernare stabilă şi că trebuie făcute eforturi considerabile pentru a repune pe picioare coaliţia formată în 2020. În cadrul Congresului va fi adoptat, potrivit liderului formaţiunii, şi un document strategic care să prezinte sarcinile guvernului pentru următorii ani şi care subliniază faptul că toate proiectele de dezvoltare, economia şi politicile publice trebuie să vizeze, mai ales, bunăstarea familiilor.

Justiţie
* Fostul deputat Viorel Hrebenciuc a fost condamnat definitiv, în 14 septembrie, de Curtea de Apel Bucureşti, la 3 ani închisoare cu executare în dosarul Giga TV, pentru folosirea de către o persoană ce deţine o funcţie de conducere într-un partid a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. În acelaşi dosar, fostul primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan a primit 4 ani şi 6 luni închisoare cu executare, pentru aceeaşi faptă, fiindu-i majorată pedeapsa primită iniţial la Tribunalul Bucureşti. Fosta şefă a Consiliului Naţional al Audiovizualului, Laura Georgescu a fost condamnată la 4 ani şi 4 luni închisoare cu executare, fiind acuzată de abuz în serviciu şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

* Marin Anton, fost deputat PNL, a fost condamnat, la 15 septembrie, de Tribunalul Bucureşti la cinci ani închisoare cu executare, el fiind acuzat că a primit în anul 2009, pe când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, o mită de 5,3 milioane euro de la reprezentantul unei companii italiene pentru acordarea unui contract de realizare a noului terminal de la Aeroportul Otopeni. De asemenea, instanţa a dispus ca lui Marin Anton să-i fie confiscată suma de 22.760.654 lei. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Social
* Noul an şcolar 2021 - 2022 a început, la 13 septembrie, cu prezenţă fizică la cursuri în cea mai mare parte a unităţilor de învăţământ din România, dar cu măsuri de protecţie sanitară în contextul creşterii numărului de infectări zilnice cu SARS-CoV-2. Pentru cei aproximativ 2.900.000 de elevi şi preşcolari cursurile anului şcolar 2021 - 2022 se vor derula pe parcursul a 34 de săptămâni, începând cu data de 13 septembrie. Ordinul comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii are în vedere următoarele două scenarii de derulare a cursurilor în noul an şcolar: desfăşurarea cu prezenţă fizică a cursurilor pentru toţi elevii până la incidenţa de 6 cazuri la 1000 locuitori (şi trecerea în online la peste 6 la 1000 locuitori.); la o incidenţă de peste 6 la 1000 de locuitori, toţi elevii vor trece la cursuri online, cu excepţia antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor din învăţământul special.

* Statul român va compensa facturile la energie electrică pentru aproximativ 13 milioane de români care au un consum lunar între 30 de kWh şi 200 de kWh, a afirmat, la 15 septembrie, ministrul Energiei, Virgil Popescu, citând un proiect de ordonanţă de urgenţă, într-un briefing la finalul şedinţei de Guvern. Ministrul a mai precizat că de această măsură nu vor beneficia cei care se încadrează la Legea consumatorilor vulnerabili.

* Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, la 16 septembrie, Legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, după ce Camera Deputaţilor a adoptat proiectul pe 7 septembrie, în calitate de for legislativ decizional, stabilind că va fi aplicată începând cu 1 noiembrie 2021. Potrivit legii, consumatorul vulnerabil de energie este persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare faţă de sursele de energie necesită măsuri de protecţie socială şi servicii suplimentare pentru a-şi asigura cel puţin nevoile energetice minimale. Ajutorul pentru încălzire se acordă în funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, iar suma aferentă pentru compensarea procentuală se suportă din bugetul de stat.

Sport
* România participă cu un lot format din şase sportivi la Campionatele Mondiale de kaiac-canoe care se desfăşoară la Copenhaga, în perioada 16-19 septembrie. Conform paginii oficiale de Facebook a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, FRKC a înscris sportivii la trei probe. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă)

*** Materialul este realizat în baza ştirilor AGERPRES