O PERSONALITATE PE ZI: Geologul Ioan I. Bucur
Membru al Academiei Române, geologul Ioan I. Bucur s-a născut la 10 august 1951.
A studiat la Sibiu, la Liceul Brukenthal, apoi la Cluj-Napoca, la Universitatea "Babeş-Bolyai", unde în 1975 şi-a luat diploma de geolog, iar în 1991 a devenit "Doctor în geologie" cu teza "Studiul Jurasicului şi Cretacicului din compartimenul central al zonei Reşiţa-Moldova Nouă", conform site-ului www.ubbcluj.ro şi paginii de facebook a Academiei Române Filiala Cluj-Napoca.
După finalizarea studiilor, în perioada 1975-1980 a lucrat în domeniul cercetării geologice (prospecţiuni şi explorări) în cadrul Întreprinderii de Prospecţiuni Geologice "Banatul" din Caransebeş.
În 1980 a ocupat prin concurs postul de asistent titular în cadrul Catedrei de geologie-paleontologie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, urmând întregul parcurs didactic, până la postul de profesor (din 1998). În cadrul aceleiaşi universităţi, a fost şef al Catedrei de geologie-paleontologie (1995-1999), decan al Facultăţii de Biologie şi Geologie (2000-2004) şi director al Consiliul Studiilor Universitare de Doctorat - CSUD (2016-2020).
Totodată, a desfăşurat o bogată activitate didactică în străinătate, susţinând cursuri prin intermediul programelor ERASMUS (SOCRATES) şi CEEPUS la Institutul de Paleontologie din Erlangen (Germania), Institutul Dolomieu din Grenoble (Franţa), Universitatea "Comenius" din Bratislava (Slovacia) şi Universitatea "Jagellonă" din Cracovia (Polonia). A fost profesor invitat la universităţi din Franţa, SUA, Turcia.
Activitatea sa de cercetare s-a axat în principal pe studiul rocilor carbonatice, cu aprofundarea aspectelor micropaleontologice şi de microfacies. Contribuţiile ştiinţifice cele mai importante vizează studiul algelor calcaroase şi al foraminiferelor de şelf carbonatic din depozite mezozoice. Cercetările efectuate în acest domeniu au adus contribuţii importante la cunoaşterea biodiversităţii calcarelor mezozoice din Carpaţii româneşti şi din alte zone ale domeniului tetysian, potrivit paginii de facebook a Academiei Române Filiala Cluj-Napoca.
Rezultatele cercetărilor au fost prezentate în peste 300 de lucrări apărute în ţară şi în străinătate. Multe dintre lucrările publicate au fost prezentate la reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale. De asemenea, a organizat o serie de manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale: al 2-lea, al 7-lea şi al 10-lea Simpozion român de paleontologie (Cluj-Napoca, 1999, 2009 şi 2015), al 4-lea Simpozion regional al International Fossil Algae Association (Cluj-Napoca, 2001), al 10-lea Simpozion internaţional de alge fosile (Cluj-Napoca, 2011).
A fost redactor-şef al revistei "Studia Universitatis ŤBabeş-Bolyaiť, seria Geologie" (1995-2000 şi 2005-2012); redactor-şef al revistei "Acta Palaeontologica Romaniae" (din 2012); membru în colegiile de redacţie ale unor publicaţii internaţionale de profil: "Facies", "Geologica Carpathica", "Carnets de Géologie", "Central European Geology", "Revue de Micropléontologie".
A fost membru al CNATDCU (2016) şi al Consiliului CNCSIS (2006-2009). Membru al Societăţii Geologice a României, al Societăţii Paleontologilor din România (preşedinte între 2000-2005), dar şi al unor asociaţii internaţionale.
A primit Premiul "Grigore Cobălcescu" al Academiei Române (1999) pentru cartea "Depozitele mezozoice din zona Reşiţa-Moldova Nouă" şi distincţii ale Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca pentru cercetare şi inovare instituţională (2003-2012).
Membru corespondent (din 30 martie 2010), a devenit apoi membru titular al Academiei Române (la 4 noiembrie 2016). AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.acad-cluj.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul și compozitorul Jackie Jackson
Jackie Jackson s-a născut pe 4 mai 1951, în Gary, Indiana, fiind cel mai mare dintre frații Jackson. A început să ia lecții de dans și step la vârsta de 4 ani, iar vocea sa acută și caracteristică l-a determinat să devină co-vocalist al trupelor The Jackson Five și The Jacksons. În 1973, la vârsta de 22 de ani, Jackie și-a lansat
4 mai - Ziua națională a inimii
La 4 mai 2025 este celebrată Ziua națională a inimii. Ziua națională a inimii a fost instituită în țara noastră, în conformitate cu directivele Organizației Mondiale a Sănătății. A fost introdusă în România pe data de 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Științe Medicale, desfășurat
Cea de-a XX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (4 mai)
În ziua de 4 mai 2026, are loc Gala Premiilor Gopo, ajunsă la ediția aniversară cu numărul 20. Organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România este găzduit de Teatrul Național 'I.L. Caragiale', reunește personalități importante din lumea cinematografiei și onorează realizări
4 mai - Ziua internațională a pompierilor
Comunitatea internațională celebrează anual, la 4 mai, Ziua internațională a pompierilor, cu scopul de a recunoaște și aprecia curajul și sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunitățile lor. În 2025, se marchează cea de-a 26-a aniversare a Zilei internaționale a pompierilor, conform paginii de Facebook, h
Primul summit UE-Armenia (Erevan, 4-5 mai 2026)
Primul summit UE-Armenia va avea în zilele de 4-5 mai, la Erevan, în Armenia, pentru a consolida relațiile bilaterale între cele două părți, în special în ceea ce privește conectivitatea, energia, transporturile și cooperarea digitală. Discuțiile se vor axa pe Caucazul de Sud, sprijinul UE pentru Armenia, investiții, securitate și apărar
Cea de-a opta reuniune a Comunității politice europene (Erevan, 4 mai)
Cea de-a opta reuniune a comunității politice europene se va reuni la Erevan, în Armenia, la 4 mai 2026, sub deviza 'Clădim viitorul: unitate și stabilitate în Europa'. Lideri de pe întregul continent vor discuta despre cooperarea privind reziliența democratică, promovarea conectivității și consolidarea securității economice și energetice, c
4 mai - Ziua națională a sportului cu balonul oval
La 4 mai este marcată Ziua națională a sportului cu balonul oval. Această dată a fost aleasă pentru a face trimitere la desfășurarea, la data de 4 mai 1924, a primului meci de către naționala de rugby a României, la Jocurile Olimpice de la Paris, în compania echipei similare a Franței. La finalul partidei, selecționata României a primit prima
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 mai
Este a 124-a zi a anului 2026. Au mai rămas 241 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 02 m și apune la 20 h 23 m. Luna răsare la 23 h 40 m și apune la 07 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Mavra de pe Ceahlău; Sf. Mc. Pelaghia; Sf. Monica Greco-catolice Sf. m. Pelaghia Romano-catolice Sf. Florian, m. Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) este prăznuită în ziua de 4 mai.
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 mai
Este a 123-a zi a anului 2026. Au mai rămas 242 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 22 m. Luna răsare la 22 h 40 m și apune la 06 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)