Catedrala Sfântului Arhanghel Mihail din Moscova a fost construită în perioada 1505-1508 de arhitectul italian Aloisio Novyi. Este un monument unic prin însemnătatea sa, parte a întregului ansamblu al Pieţei Kremlinului. Construirea catedralei a definitivat configurarea reşedinţei marilor prinţi, care a fost planificată şi realizată de Ivan al III-lea - Mare Prinţ şi suveran al Rusiei (1462-1505). În timpul domniei sale, procesul de integrare al terenurilor Rusiei a fost complet, statul rus eliberându-se de dominaţia mongolă în 1480. În aceste condiţii, a avut loc o dezvoltare amplă a Kremlinului. Un rol important la nivelul strategiei ideologice care a vizat Kremlinul a fost reprezentat de Catedrala Arhanghelului - principala biserică a prinţilor, care a devenit principala necropolă a familiei princiare ruse dar şi locul unor importante ceremonii religioase de înmormântare, potrivit https://archangel-cathedral.kreml.ru/.

Impozanta catedrală este închinată Arhanghelului Mihail, patronul sfinţilor prinţi. Acesta a fost locul de rugăciune al prinţilor care obişnuiau să se roage înaintea plecării la război, invocând ajutorul divin pentru izbânda în luptă. Tot aici, prinţii jurau credinţă marilor prinţi conducători, pentru ca ulterior, în cadrul unor ceremonii solemne, ţarii participau la procesiunea încoronării aducând un omagiu profund strămoşilor lor. Anul 2008 a fost marcat drept cel de-al cincilea secol al existenţei Catedralei Arhanghelului, însă istoria sa este mult mai lungă.

Construcţia primei catedrale a Arhanghelului în piaţa Kremlinului din Moscova este strâns legată de primul prinţ al Moscovei Ivan Kalita (1288-1340), care a avut meritul de a extinde, prin achiziţii de proprietăţi, teritoriul Moscovei şi de a proteja, totodată, Moscova de incursiunile mongole printr-o abilă diplomaţie cu Marele Han. A fost primul prinţ al ruşilor care a purtat căciula de aur, încrustată cu pietre preţioase şi având crucea ortodoxă. În 1333 a construit, din piatră albă, Catedrala Arhanghelului în Kremlin şi a lăsat drept dorinţă testamentară să fie înmormântat în catedrală, desemnându-i astfel destinaţia principală -necropolă a familiei marilor prinţi. Din timpul marelui prinţ Simeon Gordy, fiul lui Ivan Kalita, se păstrează date structurate în analele istorice despre pictura realizată în perioada 1344-1347, precum şi din 1399, din timpul domniei marelui prinţ Vasili I Dmitrievici, nepotul lui Ivan Kalita. Există, de asemenea, date păstrate despre Teofan Grecul care a lucrat alături de elevii săi la catedrală. Catedrala a funcţionat pentru o perioadă de 172 de ani. A fost demolată, ulterior, pe fondul degradării şi supraîncărcării cu morminte. Toate osemintele au fost transferate în altă catedrală, iar după ridicarea noii catedrale Arhanghelul Mihail au fost transferate aici şi aşezate cu oficierea slujbelor religioase.

În 1505, descendentul lui Ivan Kalita, marele prinţ Ivan al III-lea, care a contribuit prin politica sa la consolidarea statului rus (cunoscut sub titulatura Marele Principat al Moscovei) a pus piatra de temelie pentru o nouă construcţie pe amplasamentul vechii catedrale. A încredinţat construcţia acesteia arhitectului veneţian Aloisio Novyi. Acesta şi-a luat numele Novyi - ''Noul'' când a ajuns la Moscova pentru a nu fi confundat cu arhitectul italian Alevisio, denumit Friajin în cronicile ruseşti, care fusese implicat la lucrările palatului marelui prinţ. Totuşi, marele prinţ nu a reuşit să vadă catedrala terminată, întregul edificiu fiind definitivat în timpul domniei fiului său, Vasili Ivanovici al III-lea.

Catedrala a fost sfinţită la 8 noiembrie 1508, cu prilejul sărbătorii Sfinţilor Arhangheli. Fragmente din analele păstrate din secolul al XVI-lea fac trimitere la perioada domniei lui Ivan al IV-lea (1547-1584), fiul lui Vasili al III-lea, când au fost realizate picturile murale. Portretele prinţilor înmormântaţi în catedrală, inclusiv a celor care au fost executaţi pentru că au dus o politică de opoziţie faţă de autoritatea marilor prinţi, reprezintă o reprezentare specifică a picturii pe zid, aceştia fiind portretizaţi deasupra locului unde se află mormântul.

La sfârşitul secolului al XVI-lea, două capele, închinate Maicii Domnului şi Sfântului Ioan Botezătorul, au fost amenajate în partea de est a catedralei. Aceste două construcţii sunt printre primele realizări incipiente ale Kremlinului în 1600. Arcadele armonioase ale zonei de intrare a catedralei, unde invitaţi distinşi stăteau în tipul ceremoniilor somptuoase, au fost alăturate catedralei pe trei părţi ale edificiului - nord, vest şi est. După moartea lui Dmitri I, dorind să taie seria impostorilor, ţarul Vasili Şuiski a dispus organizarea unei ceremonii solemne de transferare a osemintelor lui Dmitri, ultimul fiu al lui Ivan al IV-lea, de la Uglich la Moscova şi să fie aşezate în Catedrala Arhanghelului. După instalarea în mormântul amenajat în catedrală, au început să fie consemnate minuni săvârşite de osemintele ţareviciului. În urma celor petrecute, s-a anunţat păstrarea intactă a sfintelor moaşte şi Dmitri a fost canonizat sfânt martir. În 1610, la insistenţa populară, prinţul Mihail Skopin-Şuiski, nepotul ţarului Vasili Şuiski, a fost înmormântat în capela Sfântul Ioan Botezătorul.

Suveranii noii dinastii a Romanovilor au acordat o atenţie deosebită necropolei regale. În timpul domniei lui Mihail Feodorovici, la doar un an de la alegerea sa pe tron, 37 de morminte au fost acoperite cu roşu purpuriu. În 1628, o raclă cu totul aparte a fost realizată pentru patronul dinastiei Romanovilor, Sfântul ţarevici Dmitri din Uglich. Mormintele au fost amenajate cu lespezi albe cu epitaf şi cu ornament special.

În 1652, sub auspiciile ţarului Alexei Mihailovici s-a regăsit restaurarea picturilor catedralei, lucrări care au debutat sub domnia sa. Lucrările au fost întrerupte pentru o perioadă. Războaiele cu Polonia şi Suedia au golit trezoreria statului, iar ciuma a afectat Moscova şi mare parte din statul rus, murind mulţi meşteşugari pricepuţi. În majoritatea oraşelor au fost trimise scrisorile ţarului în care invita meşteşugari renumiţi la Moscova pentru angrenarea acestora în lucrările dedicate catedralei. Lucrările s-au desfăşurat cu mari întreruperi până în 1666. Partea finală a lucrărilor a fost coordonată de iconograful şi pictorul Simon Uşakov. Frescele de pe zidurile de sud şi nord ale catedralei sunt închinate Arhanghelului Mihail şi expun faptele săvârşite de Arhistrateg pe pământ. O parte din arcadele şi din peretele nordic conţin compoziţii care ilustrează ''Simbolul Credinţei'', conform https://archangel-cathedral.kreml.ru.

După înfiinţarea Eparhiei Moscovei, în 1742, Catedrala Arhanghelului a devenit catedrală metropolitană, principalul lăcaş de cult al eparhiei. În timpul împărătesei Elizaveta Petrovna, fiica lui Petru cel Mare, lucrările pentru restaurarea catedralei au fost coordonate de prinţul Dmitri Vasilievici Uhtomski, fondatorul primei şcoli de arhitectură din Rusia. La intrarea din partea de nord a Catedralei a fost ataşată o poartă stilizată asemenea unei verande semigotice. A fost construită din blocuri de piatră albă sub îndrumarea arhitectului Matvei Fiodorovici Kazakov, adept al şcolii Uhtomski. Prin reemiterea unui ordin, în 1770, împărăteasa Ecaterina cea Mare a dispus reînceperea lucrărilor de refacere a picturii murale şi a iconografiei în trei dintre principalele catedrale din Kremlin, printre care şi Catedrala Arhanghelului. Lucrările la Catedrala închinată Sfântului Arhanghel Mihail au început în iulie 1772.

În 1883, Catedrală Metropolitană a devenit Catedrala Hristos Mântuitorul, construită după planurile arhitecturale ale lui K. A. Ton. Ulterior, în 1895, Catedrala Arhanghelului a trecut din administrarea eparhială la autorităţile curţii imperiale.

Împlinirea a 300 de ani a dinastiei Romanovilor, în 1913, a fost marcată prin renovarea interiorului catedralei. În 1918, catedralele Kremlinului au încetat să mai oficieze servicii religioase, conferindu-li-se statutul de monumente culturale şi elemente ale patrimoniului naţional al statului. Începând din 1920, au fost desfăşurate lucrări de renovare a faţadei cu scopul de transformare a lăcaşurilor de cult (fiind vorba de mai multe catedrale) în instituţii muzeale. La 20 iunie 1955, Kremlinul a fost deschis accesului publicului, pentru ca din 1960 muzeele să fie transferate în administrarea Ministerului Culturii. În anii 1970-1980 iconostasul principal al Catedralei Arhanghelului, având o înălţime de 13 metri, a fost restaurat. Prima slujbă dedicată ţareviciului Dmitri a avut loc la 28 mai 1991.

Fiind o perioadă îndelungată principala necropolă a marilor prinţi care au condus Rusia, regăsim câteva zeci de morminte ale unor lideri importanţi, precum Ivan Kalita, prinţul Dmitri Donskoi, Ivan cel Groaznic, Petru al II-lea - mormântul său fiind dispus pe peretele nord-est, ţarul Mihail I, ţareviciul Dmitri - mormântul fiind aşezat pe peretele sud-est, Sfântul Alexandru Nevski, Sfântul Dmitri din Uglich, potrivit https://www.moscovery.com şi http://www.moscow.info. Portretele prinţilor îngropaţi aici se află pictate deasupra mormintelor lor.

Sursa foto: archangel-cathedral.kreml.ru

Majoritatea icoanelor datează din secolul al XVII-lea, însă cea mai veche icoană a catedralei este tocmai Sfântul Arhanghel Mihail şi Minunile Sale, datând din 1339. În apropierea uşilor sfântului altar se află Icoana sfântă făcătoare de minuni a Maicii Domnului Cer Binecuvântat, datând din perioada 1679-1680, potrivit https://archangel-cathedral.kreml.ru şi https://www.moscovery.com.

Catedrala Arhanghelului păstrează vie istoria Rusiei desfăşurată de-a lungul unor secole tumultuoase, expunând, totodată, o incursiune aparte în ortodoxia rusă. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: doxologia.ro