Publicarea de către Comisia Europeană al celui doilea raport la nivelul întregii UE privind statul de drept, prelungirea mandatelor reprezentanţilor speciali ai UE (RSUE) în Bosnia şi Herţegovina şi în Kosovo, lansarea a două noi alianţe industriale, selectarea a noi proiecte de cercetare din programul Orizont Europa, vizând noul coronavirus, precum şi prezentarea unor propuneri legislative menite să consolideze normele UE privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, se află printre subiectele perioadei.

Comisia Europeană a publicat, la 20 iulie, cel de al doilea raport la nivelul întregii UE privind statul de drept; acesta cuprinde o comunicare în care se analizează situaţia din UE în ansamblu şi capitole consacrate fiecărei ţări care acoperă fiecare stat membru în parte. Raportul din 2021 trece în revistă noile evoluţii înregistrate începând din luna septembrie a anului trecut, aprofundând evaluarea problemelor evidenţiate în raportul anterior şi ţinând seama de impactul pandemiei de COVID-19.

În ansamblu, raportul evidenţiază numeroase evoluţii pozitive în statele membre, inclusiv în statele membre care iau măsuri pentru a remedia problemele evidenţiate în raportul din 2020. Cu toate acestea, există în continuare preocupări, care au devenit şi mai acute în anumite state membre, de exemplu în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar şi situaţia din mass-media. Raportul subliniază, de asemenea, rezilienţa puternică a sistemelor naţionale pe durata pandemiei de COVID-19. Această pandemie a ilustrat, de asemenea, importanţa capacităţii de a menţine un sistem de control şi echilibru, care să susţină statul de drept, potrivit https://ec.europa.eu/.

Adoptarea Raportului privind statul de drept din 2021 marchează începutul unui nou ciclu de dialog şi monitorizare. Comisia invită Consiliul şi Parlamentul European să organizeze dezbateri generale şi dezbateri specifice fiecărei ţări pe baza acestui raport şi face apel la parlamentele naţionale şi alţi actori-cheie să intensifice în continuare dezbaterile naţionale. Comisia invită statele membre să răspundă în mod eficace provocărilor identificate în raport şi este pregătită să sprijine statele membre în aceste eforturi.

La 19 iulie, Consiliul UE a prelungit mandatele reprezentanţilor speciali ai UE (RSUE) în Bosnia şi Herţegovina şi în Kosovo cu doi ani, respectiv până la 31 august 2023. Reprezentanţii speciali ai UE promovează politicile şi interesele UE în anumite regiuni şi ţări, activitatea lor vizând chestiuni de interes deosebit sau care reprezintă motive de îngrijorare deosebită pentru UE. Aceştia joacă un rol activ în eforturile de consolidare a păcii, stabilităţii şi statului de drept. Primii RSUE au fost numiţi în 1996, notează https://www.consilium.europa.eu/.

RSUE în Bosnia şi Herţegovina, Johann Sattler, a fost numit pentru prima dată la 8 august 2019, având sarcina de a contribui la realizarea următoarelor obiective de politică: progresul continuu în ceea ce priveşte procesul de stabilizare şi de asociere; asigurarea unui stat stabil, viabil, paşnic, multietnic şi unitar, care cooperează cu vecinii; asigurarea faptului că ţara este angajată în mod ireversibil pe calea aderării la UE. UE va continua, de asemenea, să sprijine punerea în aplicare a Acordului-cadru general pentru pace în Bosnia şi Herţegovina.

RSUE în Kosovo, TomᚠSzunyog, a fost numit la 1 septembrie 2020, având sarcina de a contribui la realizarea următoarelor obiective de politică: promovarea unui Kosovo stabil, viabil, paşnic, democratic şi multietnic, inclusiv prin consolidarea stabilităţii în regiune şi prin contribuţia la cooperarea regională şi la relaţii de bună vecinătate în Balcanii de Vest; promovarea unui Kosovo care se angajează să respecte supremaţia legii şi protecţia minorităţilor şi a patrimoniului cultural şi religios; sprijinirea perspectivei europene a Kosovo-ului şi apropierea de UE, în concordanţă cu perspectiva regiunii şi cu concluziile relevante ale Consiliului şi în conformitate cu Acordul de stabilizare şi de asociere.

În prezent, nouă RSUE sprijină activitatea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, şi anume: cei doi reprezentanţi speciali menţionaţi mai sus, precum şi RSUE pentru dialogul Belgrad-Priştina şi alte chestiuni regionale din Balcanii de Vest; Caucazul de Sud şi criza din Georgia; Sahel; Cornul Africii; Asia Centrală; procesul de pace din Orientul Mijlociu şi drepturile omului.

Comisia Europeană a lansat, la 19 iulie, două noi alianţe industriale: Alianţa pentru procesoare şi tehnologiile semiconductorilor şi Alianţa europeană pentru date industriale, procesarea la margine (edge) şi tehnologiile de tip cloud.

Cele două noi alianţe vor promova următoarea generaţie de microcipuri şi tehnologii de calcul industriale de tip cloud/tehnici de calcul la margine şi vor furniza UE capacităţile necesare pentru a-şi consolida infrastructurile, produsele şi serviciile digitale esenţiale. Alianţele vor reuni întreprinderi, reprezentanţi ai statelor membre, mediul academic, utilizatori, precum şi organizaţii de cercetare şi tehnologie.

Alianţa europeană pentru procesoare industriale şi tehnologiile semiconductorilor se întemeiază pe dorinţa Comisiei de a susţine lanţurile valorice ale microelectronicii şi ale sistemelor integrate din Europa şi de a întări capacitatea de producţie de vârf. În decembrie 2020, statele membre s-au angajat să colaboreze pentru a consolida capacităţile Europei în domeniul tehnologiilor semiconductorilor şi pentru a oferi cele mai bune performanţe pentru aplicaţii într-o gamă largă de sectoare. În prezent, 22 de state membre sunt semnatare ale acestei iniţiative.

Alianţa europeană pentru date industriale, procesarea la margine (edge) şi tehnologiile de tip cloud se bazează pe voinţa politică, exprimată de toate cele 27 de state membre în octombrie 2020, de a promova dezvoltarea următoarei generaţii de capacităţi de cloud şi de vârf pentru sectorul public şi cel privat. În declaraţia lor comună, statele membre semnatare au convenit să colaboreze în vederea implementării unei infrastructuri şi a unor servicii de cloud reziliente şi competitive în întreaga Europă, conform https://ec.europa.eu/.

La 22 iulie, Comisia Europeană a selectat 11 proiecte noi în valoare de 120 de milioane euro din programul Orizont Europa, cel mai mare program european de cercetare şi inovare (2021-2027), pentru a sprijini şi a facilita cercetări urgente vizând coronavirusul şi variantele acestuia. Această finanţare face parte dintr-o gamă largă de acţiuni de cercetare şi inovare întreprinse în scopul combaterii coronavirusului şi contribuie la acţiunea generală a Comisiei care urmăreşte prevenirea şi atenuarea impactului virusului şi al variantelor sale, precum şi răspunsul la acest impact, în conformitate cu noul plan european de pregătire în domeniul bioapărării, denumit Incubatorul HERA. Cele 11 proiecte selectate implică 312 de echipe de cercetare din 40 de ţări, inclusiv 38 de participanţi din 23 de ţări din afara UE.

Comisia a avut un rol primordial în sprijinirea cercetării şi inovării, precum şi în coordonarea eforturilor de cercetare la nivel european şi mondial, inclusiv în ceea ce priveşte pregătirea pentru pandemii. Ea s-a angajat să aloce 1,4 miliarde euro pentru Răspunsul mondial la criza provocată de coronavirus, din care un miliard euro provine din Orizont 2020, programul precedent al UE pentru cercetare şi inovare (2014-2020). Noile proiecte le vor completa pe cele finanţate anterior în cadrul programului Orizont 2020 pentru combaterea pandemiei.

Comisia Europeană a prezentat, la 20 iulie, un pachet ambiţios de propuneri legislative menite să consolideze normele UE privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului. Pachetul include, de asemenea, propunerea de înfiinţare a unei noi autorităţi a UE, care va avea drept misiune combaterea spălării banilor. Acest pachet face parte din angajamentul Comisiei de a proteja cetăţenii UE şi sistemul financiar al UE împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului. Scopul acestuia este să asigure o mai bună detectare a tranzacţiilor şi a activităţilor suspecte, precum şi eliminarea lacunelor exploatate de infractori în vederea spălării produselor activităţilor ilicite sau a finanţării activităţilor teroriste prin intermediul sistemului financiar. Astfel cum s-a reamintit în Strategia UE privind o uniune a securităţii pentru perioada 2020-2025, consolidarea cadrului UE privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului va contribui şi la protejarea cetăţenilor europeni împotriva terorismului şi a criminalităţii organizate, potrivit https://ec.europa.eu/.

Măsurile adoptate consolidează în mod semnificativ cadrul existent al UE, ţinând seama de provocările noi şi emergente legate de inovarea tehnologică. Printre acestea se numără monedele virtuale, creşterea gradului de integrare a fluxurilor financiare de pe piaţa unică şi caracterul global al organizaţiilor teroriste. Aceste propuneri vor contribui la crearea unui cadru mult mai coerent, astfel încât operatorii care fac obiectul normelor privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (CSB/CFT), în special cei care desfăşoară activităţi transfrontaliere, să-şi poată îndeplini cu o mai mare uşurinţă sarcinile legate de respectarea normelor CSB/CFT. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache)