Dumitru I. Bagdasar, creatorul şcolii româneşti de neurochirurgie, s-a născut la 17 decembrie 1893, la Roşieşti, în judeţul Vaslui.

A urmat şcoala primară la Idricii de Sus, parcurgând, zilnic, o distanţă de kilometri, adeseori pe întuneric, indiferent de condiţiile meteorologice.

A învăţat la liceul "Gh. Roşca Codreanu" din Bârlad, fiind absolvent al secţiei moderne, promoţia 1913. În acelaşi an, s-a înscris la cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti.

Pentru a depăşi dificultăţile financiare, s-a angajat, în cel de-al treilea an de facultate, la Institutul Medico-Militar. A fost medic militar de front, în timpul Primului Război Mondial.

În 1922 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema ''Contribuţiuni la studiul sidromului parkinsonian postencefalitic'', potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

A fost medic secundar la Serviciul Neurologic al Spitalului Militar din Bucureşti, între anii 1922-1926, activând sub îndrumarea savanţilor Dimitrie Noica şi Mihail Butoianu. Aici îşi desăvârşeşte pregătirea de chirurg.

În continuare, s-a specializat în neurochirurgie, timp de aproape trei ani, între 1927 şi 1929, la Spitalul ''Peter Bent Brigham'' din Boston, SUA. Aici publică, în ''The American Journal of Pathology'', studiile ''Tratamentul chirurgical al gomelor cerebrale'' şi "Chordioblastomul intercerebral". A făcut parte din echipa de cercetători a profesorului american Harvey Cushing, unul dintre fondatorii neurochirurgiei moderne.

În 1927, s-a căsătorit cu medicul Florica Ciumetti, care a luat parte, la rândul ei, la studii de specializare în SUA.

A fost medic neuropsihiatru la Jimbolia (1929-1931), unde a practicat primele intervenţii neurochirurgicale, precum şi şef al Serviciului de neurologie la Spitalul de Boli Nervoase din Cernăuţi (1931-1933), din această perioadă datând şi publicarea primelor sale comunicări pe teme de neurochirurgie, arată sursa citată.

În 1934 a revenit la Bucureşti, unde a fost medic, mai întâi, la Spitalul de Urgenţă, apoi din 1935, la Spitalul Militar Central, unde fusese creat un serviciu de neurochirurgie.

Între anii 1945-1946 Dumitru I. Bagdasar a fost profesor de clinică neurochiurgicală la Facultatea de Medicină din Bucureşti, precum şi ministru al Sănătăţii.

De numele său se leagă punerea bazelor practicii neurochirurgicale din România. A contribuit la înfiinţarea Institutului de Endocronologie din Bucureşti.

A preconizat noi tehnici operatorii şi a perfecţionat instrumentarul chirurgical, precum şi procedeele de investigare a simptomatologiei neurologice. A cercetat traumatismele cranio-cerebrale şi abcesele intracraniene, a efectuat investigaţii histopatologice şi clinice asupra tumorilor cerebrale, cerebeloase şi medulare etc.

Dumitru I. Bagdasar a efectuat, printre primii în Europa, operaţia de cordotomie, menţionează, de asemenea, dicţionarul "Membrii Academiei Române (1866-2003)". Între 1935-1945, a efectuat 492 de intervenţii vertebro-medulare.

Rezultatele cercetărilor sale sunt cuprinse într-o serie de lucrări ştiinţifice, dintre care amintim: "Ostroamele orbitare şi orbitocraniene" (1939), ''Traumatismele cranio-cerebrale acute'' (1940), ''Tuberculomul cerebral'' (1940), ''Tumorile cerebeloase'' (1943), ''Boala lui Lindau'' (1944) etc. În ultimii săi ani de viaţă s-a preocupat de întocmirea primului ''Tratat de neurochirurgie'' din România (în colaborare), care a apărut postum, în 1948.

Dumitru I. Bagdasar s-a stins din viaţă la 16 iulie 1946, la Bucureşti. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române la 28 octombrie 1948, potrivit acad.ro.

În 1946, Florica Bagdasar a devenit ministrul Sănătăţii din România, funcţie deţinută până în 1948. A fost prima femeie ministru din istoria ţării.

În 1975, a fost înfiinţat în Bucureşti Spitalul Clinic ''Prof. Dr. D. Bagdasar'', de către Constantin Arseni (1912-1994), elev şi continuator al apostolatului medical al profesorului D. Bagdasar în dezvoltarea neuroştiinţelor din România.

În 1993, Spitalul Clinic ''Prof. Dr. D. Bagdasar'' a devenit spital de urgenţă, iar la 6 septembrie 2001 i-a fost schimbată denumirea în Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni".

O placă memorială, situată pe imobilul din Strada Speranţei nr. 13 din Bucureşti, aminteşte că aici au locuit, începând din 1944, Dumitru Bagdasar, părintele neurochirurgiei din România şi Florica Bagdasar, creatoarea şcolii româneşti de igienă mentală şi neuropsihiatrie infantilă. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.galeriaportretelor.ro