Unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi scriitori româno-americani de origine evreiască, profesor de literatură europeană şi writer in residence la Bard College, New York, supravieţuitor al Holocaustului, Norman Manea s-a născut la 19 iulie 1936, în Burdujeni-Suceava. La vârsta de 5 ani, era deportat în Transnistria cu toţi evreii din Bucovina. "Eram un copil de cinci ani, care mă jucam cu alţi copii, fie că erau polonezi, ucraineni, români, cum se întâmpla în Bucovina. Dar, m-am trezit într-un vagon cu sute de oameni îngroziţi, n-am înţeles nimic, de ce se întâmpla de la o zi la alta, eram un copil alintat de familie şi primii cinci ani ai copilăriei au fost foarte fericiţi", declara scriitorul în cadrul unui interviu realizat în 2016 de AGERPRES.

În 1954, a absolvit cursurile Liceului "Ştefan cel Mare" din Suceava, apoi, în 1959, Institutul de Construcţii din Bucureşti, Facultatea de Hidrotehnică. Între 1959-1969 a lucrat ca inginer proiectant la diferite institute de proiectări, apoi, până în 1973, ca cercetător ştiinţific principal la Institutul de Studii, Cercetări şi Proiectări pentru Gospodărirea Apelor din Bucureşti, potrivit "Dicţionarului scriitorilor români" (Bucureşti, Editura Albatros, 2001). Din anul 1974 s-a dedicat în întregime scrisului.

A debutat publicistic cu povestirea "Fierul de călcat dragostea", în suplimentul "Povestea vorbei" al revistei "Ramuri" (nr. 9/1966), redactat de M.R. Paraschivescu, iar debutul editorial a fost în 1969, cu volumul de proză "Noaptea pe latura lungă".

A colaborat la "România literară", "Luceafărul", "Vatra", "Steaua", "Tribuna", "Familia", "Echinox", "Secolul XX".

În 1986 a plecat în Statele Unite, unde a continuat să scrie în limba română.

"Anii de ucenicie ai lui August Prostul" (1979, 2005), "Octombrie, ora opt" (1981), "Plicul negru" (1986, ediţia a V-a - 2010), "Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul" (1997, 2005), "Fericirea obligatorie" (1999, 2005), "Plicuri şi portrete" (2004, 2014), "Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow" (2008), "Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici" (2008), "Vorbind pietrei" (2008), "Atrium" (1974, 2008), "Variante la un autoportret" (2008), "Întoarcerea huliganului" (2003, 2005, 2008), "Vizuina" (2009), "Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian" (2010), "Laptele Negru" (2010) sunt printre cele mai cunoscute cărţi ale sale.

"Compoziţional şi stilistic, creaţia lui Norman Manea urmează meandrele şi contorsiunile spirituale ale personajului său problematic, scriitorul dovedindu-se un redutabil mânuitor al tehnicilor româneşti moderne. Fapt cu deosebire evident în 'Plicul negru' (1986), roman al scrierii unui roman, construcţie complicată pe diferite nivele şi în care linia de demarcaţie dintre realitate şi ficţiune se estompează până la ambiguitate. Rezultatul fiind, în opinia lui Ov. S. Crohmălniceanu, 'poate cea mai îndrăzneaţă operă epică experimentală realizată până azi la noi' (...)" ("Dicţionarul scriitorilor români", Bucureşti, Editura Albatros, 2001).

Scriitorul Norman Manea a primit, în 1979, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, pentru volumul de eseuri şi confesiuni "Anii de ucenicie ai lui August Prostul", iar în 1984 - Premiul Uniunii Scriitorilor din România.

Opera sa a fost tradusă în peste 25 de limbi, obţinând numeroase premii internaţionale. A primit, în 1992, Bursa Guggenheim şi prestigiosul Premiu MacArthur ("Nobelul american"), iar în 1993 - Premiul Naţional al Evreilor Americani. În 2002 i-a fost decernat Premiul internaţional de literatură "Nonino" pentru Opera Omnia. Premiul "Medicis Etranger" (2006) i-a fost acordat pentru "Întoarcerea huliganului" şi a constituit momentul decisiv pentru consacrarea sa în lumea literară internaţională, romanul fiind publicat în Statele Unite ale Americii, Germania, Italia, Spania, Olanda, China.

În 2010 i-a fost conferit titlul de Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor al Republicii Franceze, iar în decembrie 2011 i-a fost decernat, în Germania, prestigiosul premiu "Nelly Sachs".

Este membru al Academiei de Arte din Berlin (din 2006). În mai 2012 a devenit primul autor român membru de onoare al Societăţii Regale de Literatură din Marea Britanie, cea mai veche şi mai prestigioasă instituţie britanică dedicată literelor, potrivit www.normanmanea.com.

În România, a primit Premiul ''Lux Mundi'' (2006), oferit de Radio România Cultural. În 2008 i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii din Bucureşti şi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii ''Babeş Bolyai'' din Cluj­Napoca. În 2012 s-a numărat printre laureaţii Premiilor Uniunii Scriitorilor din România, fiind recompensat cu Premiul Naţional de Literatură. A fost propus la Premiul Nobel pentru Literatură pe 2014. În 2016 a câştigat Premiul Târgului Internaţional de Carte de la Guadalajara (FIL) pentru Literatură în Limbi Romanice.

În decembrie 2006, i-a fost acordat Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor. Festivitatea de decernare a avut loc la 26 martie 2007, la Institutul Cultural Român din New York, distincţia fiindu-i înmânată de ambasadorul României la ONU, Mihnea Motoc.

În 2016, "în semn de înaltă apreciere pentru promovarea activă a culturii şi a valorilor româneşti, pentru înalta ţinută morală de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere", i-a fost conferit Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer.

Filmul documentar intitulat "Le beau danger" (2013), în regia lui René Frölke şi prezentat în premieră la Festivalul de la Berlin din 2014, i-a fost consacrat scriitorului român.

La 15 februarie 2016, a fost prezentat, în premieră, la Bucureşti, documentarul "România: Patru patrii", de Alexandru Solomon, ce prezintă viziunea scriitorilor Norman Manea, Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu şi Florin Lăzărescu asupra ţării în care s-au născut. Pentru Norman Manea, România înseamnă şi experienţa exilului: deportat în Transnistria la 5 ani, s-a strămutat la New York la vârsta de 50 de ani. Şi-a luat însă cu el limba română - "cum îşi duce melcul cochilia".

În acelaşi an, volumul "Les tiroirs de l'exil. Dialogue avec Leon Volovici" (Lormont, Le Bord de l'eau, 2015) a fost prezentat în cadrul unei întâlniri moderate de publicistul Antoine Spire, cu participarea autorului, a traducătorului Nicolas Cavailles şi a jurnalistei Cristina Hermeziu, cu prilejul Salonului de Carte de la Paris. Tot în 2016, scriitorul a fost prezent în Austria, în cadrul unui amplu turneu de promovare a volumului de eseuri "Wir sind alle im Exil" (Editura Hanser, 2015), organizat de Institutul Cultural Român de la Viena. Volumul aduce în discuţie contradicţiile unei vieţi trăite între Vest şi Est, precum şi legătura dintre exil, limbă şi comunicare.

În 2020, Norman Manea a fost preşedintele de onoare al ediţiei cu numărul 27 a Târgului de carte Gaudeamus Radio România, care a avut loc în perioada 16-22 noiembrie pe baza unui concept original, exclusiv online. Scriitorul s-a aflat alături de publicul Gaudeamus prin intermediul unei intervenţii în direct din New York. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)