Scrima modernă a început ca o formă de antrenament militar şi a fost considerată sport prin secolul al XV-lea.

Inclusă în programul olimpic chiar de la prima ediţie a Jocurilor moderne, în 1896, la Atena, scrima a fost prezentă fără întrerupere la toate ediţiile Olimpiadelor, potrivit site-ului Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, www.cosr.ro. În anul 1924, la JO de la Paris au fost acceptate şi întrecerile feminine.

Scrima este arta de a mânui armele albe. După apariţia armelor de foc şi-a pierdut progresiv destinaţia militară, dar folosirea baionetei şi practica duelului s-au menţinut în Occident până la mijlocul secolului al XX-lea. La sfârşitul secolului al XIX-lea, s-a dezvoltat ca activitate de agrement. În prezent, este un sport de combat în care armele folosite sunt floreta, spada şi sabia. Scrima este şi o parte din disciplinele pentatlonului modern. Sportul este organizat şi condus de Federaţia Internaţională de Scrimă.

Limba oficială folosită în cadrul competiţiilor internaţionale este franceza. O mare parte din vocabular provine, însă, din franceză sau italiană şi, mai recent, din engleză. În jargonul scrimei, scrimerii sunt numiţi şi trăgători (în franceză - "tireurs"). Ei nu joacă, ci trag. Nu sunt puncte, ci tuşe (în franceză - "touches") sau lovituri. Un scrimer specializat pe floretă este un floretist; cel specializat pe spadă este un spadasin şi cel specializat pe sabie este un sabrer. Lupta între doi trăgători este un asalt. Când contează scorul, este vorba de un meci. Pe echipe, concursul se numeşte o "întâlnire".

În luptele cu floreta sau cu spada (care este un pic mai grea), loviturile se punctează atunci când adversarul este lovit cu vârful armei. La sabie, în schimb, loviturile se punctează şi cu marginea armei. Spada le permite ambilor scrimeri să puncteze în acelaşi timp, în timp ce floreta şi sabia au ca regulă ca doar unul dintre sportivi poate fi punctat în urma unei lovituri. La floretă se punctează doar loviturile la nivelul trunchiului, la sabie tot ce este peste talie, mai puţin mâinile, iar la spadă orice lovitura este permisă.

Luptele individuale durează trei runde de câte trei minute fiecare sau până când un scrimer a punctat 15 lovituri împotriva adversarului.

În concursul pe echipe, acestea sunt formate din trei sportivi care concurează împotriva adversarilor într-un total de 9 lupte, ţinta finală fiind obţinerea a maximum 45 de lovituri. Luptele durează până când o echipă obţine un multiplu de cinci lovituri. De exemplu, dacă primul meci se termină 5-3, de la acel scor începe runda a doua până când unul dintre sportivi ajunge la zece lovituri. Luptele sunt, însă, limitate şi la trei minute fiecare, astfel că dacă lupta finala se încheie înainte ca vreuna dintre echipe să ajungă la 45 de puncte, echipa care conduce în acel moment câştigă.

La Jocurile Olimpice de vară 2020 probele de scrimă se vor desfăşura în perioada 24 iulie - 1 august 2021 la Makuhari Messe Hall din Chiba, Japonia, menţionează olympics.com. Vor avea loc 12 probe, fiind pentru prima dată când vor avea loc probe pentru toate cele trei tipuri de arme atât la masculin, cât şi la feminin. Participă 212 spadasini.

În clasamentul general la scrimă, la Jocurile Olimpice, conduce Italia (49 aur, 43 argint, 33 bronz - 125 total), fiind urmată de Franţa (42, 41, 35 - 118) şi Ungaria (37, 23, 27 - 87). Urmează fosta URSS, Rusia, RFG, Germania, Cuba, Polonia şi China. România se află pe locul al 11-lea, cu 4 medalii de aur, 5 de argint şi 7 de bronz, în total 16.

Printre cei mai medaliaţi sportivi la scrimă la Olimpiadă sunt, la bărbaţi, ungurul Aladar Gerevich (7, 1, 2 - 10) şi italienii Edoardo Mangiarotti (6, 5, 2 - 13) şi Giulio Gaudini (3, 4, 2 - 9). La femei, primele trei locuri sunt ocupate de italiencele Valentina Vezzali (6, 1, 2 - 9) şi Giovanna Trillini (4, 1, 3 - 8) şi unguroaica Ildiko Rejto-Ujlaki (2, 3, 2 - 7).

Din 1928, de la prima participare, România nu a lipsit din întrecerile olimpice de scrimă decât la Jocurile Olimpice din 1932, 1940, 1944 şi 1948.

Cele patru medalii olimpice de aur au fost obţinute la Rio 2016, la spadă echipe (Loredana Dinu, Simona Cristina Gherman, Simona Pop, Ana Maria Florentina Popescu-Brânză), Sydney 2000, la sabie individual, de Mihai Claudiu Covaliu, la Atlanta 1996, la floretă individual, de Laura Gabriela Cârlescu-Badea şi la Ciudad de Mexico 1968, la floretă individual, de Ionel Drâmbă.

Cinci medalii de argint au fost cucerite la Londra 2012, la sabie echipe (Tiberiu Alexandru Dolniceanu, Rareş Eugen Dumitrescu, Alexandru Siriţeanu, Florin Gelu Zalomir), la Beijing 2008, la spadă individual, de Ana-Maria Florentina Popescu-Brânză, la Atlanta 1996, la floretă echipe (Laura Gabriela Cârlescu-Badea, Claudia Grigorescu, Roxana Mariana Scarlat, Reka Szofia Szabo-Lazăr), la Los Angeles 1984, floretă echipe (Aurora Dan, Marcela Moldovan, Rozalia Oros, Elisabeta Tufan, Monica Weber) şi la Melbourne 1956, la floretă individual, de Olga Szabo Orban.

Cele şapte medalii de bronz obţinute de români la Olimpiadă au fost următoarele: Beijing 2008, sabie individual - Mihai Claudiu Covaliu; Barcelona 1992, floretă echipe - Laura Gabriela Cârlescu-Badea, Roxana Daniela Dumitrescu, Claudia Grigorescu, Reka Szofia Szabo-Lazăr, Elisabeta Tufan; Los Angeles 1984, sabie echipe - Alexandru Chiculiţă, Corneliu Marin, Marin Mustaţă, Ioan Pop, Vilmos Szabo; Montreal 1976, sabie echipe - Dan Irimiciuc, Corneliu Marin, Marin Mustaţă, Alexandru Nilca, Ioan Pop; München 1972, floretă echipe - Ileana Gyulai, Ana Pascu, Ecaterina Stahl, Olga Szabo Orban; Ciudad de Mexico 1968, floretă echipe - Ileana Drâmbă, Olga Orban, Ana Pascu, Ecaterina Stahl, Maria Vicol; Roma 1960, floretă individual - Maria Vicol.

La Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro din 2016, Rusia a dominat întrecerea de scrimă, cu patru medalii de aur, un argint şi două de bronz, în total şapte distincţii. Au urmat Ungaria (2, 1, 1 - 4) şi Italia (1, 3, 0 - 4). După ele s-au clasat Franţa, Coreea de Sud, România (locul şase), SUA, China, Ucraina şi Tunisia.

La masculin, au obţinut aurul olimpic: spadă individual - Park Sang-young (Coreea de Sud), spadă pe echipe - Franţa (Gauthier Grumier, Yannick Borel, Daniel Jérent, Jean-Michel Lucenay), floretă individual - Daniele Garozzo (Italia), floretă pe echipe - Rusia (Timur Safin, Artur Ahmathuzin, Aleksei Ceremisinov), sabie individual - Áron Szilágyi (Ungaria).

Medaliile de aur la femei au fost obţinute de: Emese Szász (Ungaria) la spadă individual, România (Loredana Dinu, Simona Gherman, Simona Pop, Ana Maria Popescu) la spadă pe echipe, Inna Deriglazova (Rusia) la floretă individual, Iana Egorian (Rusia) la sabie individual, Rusia (Sofia Velikaia, Iana Egorian, Ekaterina Diacenko, Iulia Gavrilova) la sabie pe echipe. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Horia Plugaru)