EURO 2020: Oraşele şi stadioanele Campionatului European de Fotbal 2020 (I)
Cea de-a XVI-a ediţie a turneului final al Campionatului European de Fotbal - EURO 2020, organizat de UEFA, se va derula în perioada 11 iunie - 11 iulie 2021, pentru prima oară, în 11 oraşe şi tot atâtea stadioane de pe continent.
Stadioanele pe care se vor desfăşura partidele de la EURO 2020 sunt: Johan Cruyff Arena din Amsterdam (Ţările de Jos), Olympic Stadium din Baku (Azerbaidjan), Arena Naţională din Bucureşti (România), Puskás Aréna din Budapesta (Ungaria), Parken Stadium din Copenhaga (Danemarca), Hampden Park din Glasgow (Scoţia), Wembley Stadium din Londra (Anglia), Allianz Arena din München (Germania), Stadio Olimpico din Roma (Italia), La Cartuja din Sevilla (Spania) şi Krestovski Stadium din Sankt Petersburg (Rusia), conform www.frf.ro.
Meciul de deschidere al Campionatului European se va juca pe Stadio Olimpico din Roma, iar finala pe Stadionul Wembley din Londra, menţionează site-ul www.uefa.com.
UEFA a reevaluat, la 11 decembrie 2008, condiţiile de desfăşurare a turneului final pentru ţările gazdă, stabilind că sunt necesare nouă stadioane principale şi alte trei de rezervă. Condiţiile minimale pentru mărimea arenelor sportive erau: două stadioane cu o capacitate de minim 50.000 de locuri; trei cu o capacitate de minim 40.000 de locuri; patru stadioane cu o capacitate de minim 30.000 de locuri; patru cu o capacitate de minim 60.000 locuri.
Un număr de 13 stadioane au fost selectate şi anunţate la 19 septembrie 2014, astfel: Londra (Anglia), München (Germania), Baku (Azerbaidjan), Sankt Petersburg (Rusia), Roma (Italia), Copenhaga (Danemarca), Bucureşti (România), Amsterdam (Ţările de Jos), Dublin (Irlanda), Bilbao (Spania), Budapesta (Ungaria), Bruxelles (Belgia), Glasgow (Scoţia). Dintre cele 13 stadioane, opt nu mai găzduiseră vreun Campionat European: Baku, Sankt Petersburg, Copenhaga, Bucureşti, Dublin, Bilbao, Budapesta şi Glasgow. Dintre cele 13 ţări, şapte nu au mai găzduit vreo finală europeană: Azerbaidjan, Danemarca, Ungaria, România, Irlanda, Rusia şi Scoţia. Dintre cele 13 stadioane stabilite iniţial, doar două au mai găzduit o finală europeană: Stadio Olimpico din Roma şi Amsterdam Arena. Vechiul stadion Wembley a găzduit meciurile şi finala Campionatului European din 1996, dar cu toate că noua arenă a fost construită în aceeaşi locaţie, este considerat un stadion diferit faţă de Old Wembley. În urma selecţiei finale, oraşele Bruxelles, Bilbao şi Dublin au fost eliminate, meciurile fiind mutate pe arenele din Londra, Sevilla şi Sankt Petersburg.
România a primit dreptul de organizare a patru meciuri din cadrul Campionatului European pe Arena Naţională din Capitală. Bucureştiul va găzdui trei partide în cadrul Grupei C şi una în faza optimilor de finală.
Fiecare oraş va găzdui trei meciuri din faza grupelor şi un meci în optimile de finală sau sferturile de finală, cu excepţia Sankt Petersburg, care va găzdui şapte meciuri şi Londra - opt partide, care va găzdui inclusiv finala şi semifinalele.
UEFA le-a cerut celor 11 ţări gazdă, printre care şi România, să prezinte până pe 7 aprilie 2021 planurile proprii pentru intrarea pe stadioane şi alte scenarii, care să includă prezenţa spectatorilor. UEFA a menţionat patru scenarii operaţionale: stadion deschis la capacitate maximă, deschis cu o capacitate de cel puţin 50%, stadion deschis cu o capacitate între 20-30% sau meciuri cu porţile închise. La 31 martie 2021, UEFA a decis să lase la nivelul autorităţilor locale decizia privind numărul de spectatori acceptaţi pe stadioane la meciurile turneului final al EURO 2020, notează Reuters. La 9 aprilie, UEFA a anunţat că opt dintre gazdele turneului şi-au confirmat capacităţile stadionului, variind de la 25% la 100% spectatori. Celelalte patru gazde au primit o prelungire până la 23 aprilie 2021 pentru a-şi prezenta capacităţile.
Oraşele EURO 2020
Amsterdam (Ţările de Jos)
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Este capitala oficială a Regatului Ţărilor de Jos, însă instituţiile fundamentale ale statului (Parlamentul, Guvernul şi Curtea Supremă de Justiţie) îşi au sediul la Haga. Este cel mai mare oraş olandez cu o populaţie de peste 750.000 locuitori. Linia de apărare fortificată din Amsterdam a fost înscrisă în anul 1996 pe lista Patrimoniului cultural mondial UNESCO. Muzeele sunt principala atracţie în Amsterdam, peste cincizeci de astfel de instituţii de cultură atrăgând milioane de turişti anual.
Baku (Azerbaidjan)
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Este capitala ţării şi cel mai mare oraş din Azerbaidjan, fiind localizat în partea sudică a peninsulei Abşeron. Baku este compus din trei părţi: vechiul şi noul oraş, precum şi oraşul construit de Uniunea Sovietică. Populaţia este de peste două milioane de locuitori, iar circa trei milioane de persoane locuiesc în zona metropolitană. Structura oraşului bogat în petrol este una rectangulară, doar în partea veche din interiorul vechii fortăreţe, străzile sunt întortocheate şi înguste.
Bucureşti (România)
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Capitală a României, Bucureşti este cel mai populat şi cel mai important centru industrial şi comercial al ţării. Populaţia de aproape 1,9 milioane de locuitori (2011) face ca Bucureştiul să fie printre marile oraşe din Uniunea Europeană. Oraşul are facilităţi pentru convenţii, instituţii de învăţământ, zone culturale, centre comerciale şi zone de agrement.
Budapesta (Ungaria)
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Capitala Ungariei este situată pe ambele maluri ale Dunării. În partea de est a Dunării se află Pesta, care ocupă două treimi din suprafaţă, iar în vest se află Buda, cealaltă treime a oraşului. Are circa 1,7 milioane de locuitori (1999). Are un rol important în legăturile terestre ale Ungariei, de aici pornind şoselele ungureşti şi totodată este nodul centralizat al reţelei feroviare. Buda este zona de locuit a capitalei, cu zone economice în nord şi în sud, iar Pesta este centrul administrativ, comercial şi industrial, cu cartiere mari rezidenţiale şi cu mari locaţii de divertisment.
Copenhaga (Danemarca)
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Capitala Danemarcei este situată pe coasta orientală a insulei Sjaelland şi în mica insulă Amager, faţă în faţă cu strâmtoarea Řresund. Populaţia daneză a regiunii metropolitane a Copenhagăi este de 1.800.000 locuitori, din care o treime locuieşte în localitatea Frederiksberg, o treime în comitatul Copenhaga, iar restul în celelalte localităţi din regiune. Statuia Mica Sirenă, amplasată pe o stâncă rotundă din portul Langelinie, este una dintre cele mai cunoscute atracţii turistice din Danemarca.
Glasgow (Scoţia)
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Este cel mai mare oraş din Scoţia, Regatul Unit. Are o populaţie de circa 1,8 milioane de locuitori, iar 2,1 milioane de persoane trăiesc în zona metropolitană. A fost votat "Cel mai prietenos oraş din lume" în cadrul unui sondaj Rough Guide şi se află în topul 20 al celor mai bune destinaţii din lume de la National Geographic.
Londra (Anglia)
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Capitala Angliei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Londra este cel mai important centru politic, financiar, cultural şi artistic al ţării şi unul dintre cele mai importante oraşe ale lumii. Bursa de Valori a Londrei este cea mai mare din Europa, printre cele mai mari din lume şi cel mai relevant indicator al pieţei monetare la nivel mondial. Populaţia este de peste 7,5 milioane de locuitori (2005) în Londra Mare, cărora li se adaugă alte câteva milioane din zona metropolitană. În Londra se găsesc sediile a numeroase instituţii şi corporaţii de importanţă globală; multe clădiri importante: palate, muzee, teatre, săli de concerte, aeroporturi, staţii de cale ferată, numeroase ambasade şi consulate.
München (Germania)
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Este capitala landului federal Bavaria (Bayern) şi al treilea oraş ca mărime din Germania, după Berlin şi Hamburg, cu o populaţie de peste 1,5 milioane de locuitori (2017). În München îşi au sediul numeroase instituţii naţionale şi internaţionale, dar şi universităţi şi instituţii de învăţământ superior, importante muzee şi teatre. Cele mai vestite sunt, în München, sărbătoarea Oktoberfest şi clubul de fotbal Bayern München.
Roma (Italia)
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Situat pe malul fluviului Tibru, oraşul are o istorie îndelungată, fiind de-a lungul secolelor capitala Republicii Romane, a Imperiului Roman, a Bisericii Romano-Catolice şi a Italiei moderne. Are o populaţie de peste trei milioane de persoane, iar aria metropolitană în jur de patru milioane. Roma este un important centru turistic. Printre monumentele cele mai faimoase se numără Colosseumul şi Columna lui Traian.
Sevilla (Spania)
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Este capitala regiunii autonome Andaluzia şi a provinciei Sevilla. Este al patrulea oraş ca mărime din Spania după Madrid, Barcelona şi Valencia, cu o populaţie de aproape 700.000 de locuitori şi peste 1,5 milioane în zona metropolitană (2016). Este situată în partea de sud-vest a peninsulei Iberice, pe malurile fluviului Guadalquivir. Din cele mai vechi timpuri, oraşul a fost port fluvial şi punct de legătura între Oceanul Atlantic şi interiorul Andaluziei.
Sankt Petersburg (Rusia)
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Cunoscut şi sub numele de Petrograd sau Leningrad, Sankt Petersburg se află în Rusia de nord-vest, în delta râului Neva, în partea de est a golfului Finic al Mării Baltice. A fost fondat de ţarul Petru cel Mare, în 1703, fiind, de la acea dată, capitală a Imperiului Rus până în 1918. Cu cei aproape 4,5 milioane de locuitori (2002), este cel de-al doilea oraş ca mărime al Rusiei, un centru european de cultură extrem de important şi cel mai important port rusesc la Marea Baltică. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
* EURO 2020: Oraşele şi stadioanele Campionatului European de Fotbal 2020 (II)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul David Hallyday
David Hallyday părea predestinat unei cariere în muzică; părinții săi au fost legenda rock franceză Johnny Hallyday și cântăreața pop Sylvie Vartan, cuplul 'la modă' al Franței în anii '60. Hallyday s-a născut David Smet (numele real al tatălui său) pe 14 august 1966, în Boulogne-Billancourt. De la vârsta de patru ani,
DOCUMENTAR: 110 ani de la începerea Războiului de Eliberare și Întregire Națională (1916-1919) (14 august)
În 1916, ofensiva armatei ruse în Galiția (22 mai/4 iunie-31 iulie/13 august), încheiată cu străpungerea frontului austro-german la Luțk, a generat intensificarea presiunilor diplomatice ale Antantei asupra României. În aceste împrejurări, la 4/17 august 1916, la București, România a semnat Tratatul de alianță și Conve
DOCUMENTAR: 30 de ani de la moartea dirijorului și compozitorului Sergiu Celibidache (14 august)
Sergiu Celibidache este una dintre cele mai fascinante și influente personalități din istoria muzicală a secolului XX. Dirijorul român a cucerit scena internațională prin rigoarea tehnică, profunzimea filosofică și abordarea neconvențională a actului artistic. Cariera sa a marcat etape de o importanță majoră, de la preluarea conducerii Filarmonicii din B
DOCUMENTAR: Actrița Halle Berry împlinește 60 de ani (14 august)
Halle Berry, născută la 14 august 1966, Cleveland, Ohio (SUA), este o actriță americană de film, prima afro-americană care a câștigat Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță. A primit această distincție pentru interpretarea nuanțată a rolului Leticia Musgrove, un personaj ghinionist din filmul 'Monster's Ball' (2001). A fost finalistă &icir
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 august
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului; Sf. Proroc Miheia Greco-catolice Sf. pf. Micheia; Sf. Maximilian Kolbe Romano-catolice Sf. Maximilian Maria Kolbe, pr. m. În ziua dinaintea sărbătorii Adormirii Maicii Do
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 august
Este a 226-a zi a anului 2026. Au mai rămas 139 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 20 h 23 m. Luna răsare la 08 h 09 și apune la 21 h 10 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 65 de ani de la începutul construirii zidului Berlinului (13 august)
Zidul Berlinului a reprezentat simbolul cel mai important al istoriei războiului rece, perioada de confruntare a celor două blocuri, Uniunea Sovietică și Occident, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Împărțirea Berlinului a evidențiat sferele de influență trasate după război între cele două blocuri. Sectoarele Berlinului au fos