DOCUMENTAR: 65 de ani de la prima ediţie a concursului muzical Eurovision, la Lugano, Elveţia (24 mai)
Prima ediţie a concursului muzical Eurovision a avut loc la 24 mai 1956, la Lugano, Elveţia, la Teatro Kursaal, unde au participat reprezentanţi din Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos. Cele şapte ţări participante au fost reprezentate cu câte două piese fiecare, potrivit www.eurovision.tv.
Câştigătoarea primei competiţii a fost Lys Assia (Elveţia). Ea a participat în concurs cu două piese - ''Das Alte Karussell'' şi ''Refrain'' - cu cea din urmă câştigând competiţia şi fiind singura concurentă elveţiană care a câştigat Eurovision. Artista a mai participat la ediţiile din 1957 şi 1958 şi a avut o carieră internaţională de succes.
O altă victorie a Elveţiei a fost în 1988, când interpreta Celine Dion, de origine canadiană, a participat cu piesa ''Ne Partez Pas Sans Moi'', clasată la numai un punct diferenţă de piesa de pe următorul loc.
Ceilalţi concurenţi ai primei ediţii au fost: Jetty Paerl (''De Vogels Van Holland'') - Olanda; Corry Brokken (''Voorgoed Voorbij'') - Olanda; Fud Leclerc (''Messieurs Les Noyés de la Seine'') - Belgia; Mony Marc (''Le Plus Beau Jour De Ma Vie'') - Belgia; Walter Andreas Schwarz (''Im Wartesaal Zum Großen Glück'') - Germania; Freddy Quinn (''So Geht Das Jede Nacht'') - Germania; Mathé Altéry (''Le Temps Perdu'') - Franţa; Dany Dauberson (''Il Est La'') - Franţa; Michele Arnaud (''Ne Crois Pas'' şi ''Les Amants De Minuit'') - Luxemburg; Franca Raimondi (''Aprite Le Finestre'') - Italia; Tonina Torielli (''Amami Se Vuoi'') - Italia.
Concursul muzical Eurovision a fost transmis, în fiecare an, fără întrerupere, din 1956, continuitate ce i-a conferit statutul de cel mai longeviv program de televiziune din lume. Ideea concursului Eurovision a luat naştere în timpul unei întâlniri la Monaco, în 1955, la iniţiativa lui Marcel Bezençon, director al televiziunii elveţiene şi membru al EBU, potrivit www.eurovision.tv. Competiţia a avut la bază formatul Festivalului de la Sanremo şi a fost privită ca un experiment tehnologic pentru televiziunea în direct, la vremea aceea reprezentând un act de curaj să aduni atâtea ţări împreună într-o reţea internaţională extinsă. Televiziunea prin satelit nu exista la momentul respectiv, iar Eurovision deţinea o reţea terestră prin microunde. Astfel a luat naştere ''Grand-Prix Eurovision de la Chanson Européenne''. De atunci, Eurovision Song Contest a fost organizat anual.
În 1958, s-a introdus regula ca statul care câştigă competiţia să organizeze următoarea ediţie a concursului, reprezentând o oportunitate unică pentru promovarea ţării-gazdă ca destinaţie turistică. Totuşi, chiar de la începutul istoriei, au existat şi excepţii de la această regulă: la ediţiile din 1960, 1963, 1972 şi 1974 concursul a fost organizat de BBC, după ce ţările victorioase ale ediţiilor anterioare au refuzat, în principal, din cauza costurilor.
Cunoscuta melodie ''Waterloo'', interpretată de ABBA, a fost cea mai apreciată piesă din istoria concursului. Irlanda deţine recordul pentru cel mai mare număr de victorii - şapte -, iar Franţa, Luxemburg, Marea Britanie şi Suedia sunt următoarele în clasament, câştigând de câte cinci ori trofeul. Competiţia a fost transmisă, de-a lungul timpului, în Europa, dar şi în Australia, Canada, Egipt, Hong Kong, India, Iordania, Republica Coreea, Noua Zeelandă şi Statele Unite, deşi aceste state nu participă în concurs.
Cea mai recentă ediţie, a 64-a, a avut loc în 2019, la Tel Aviv (Israel). În 2020, competiţia nu s-a ţinut din cauza restricţiilor impuse de pandemia COVID-19.
***
România a fost reprezentată la Eurovision, începând din 1994, de mulţi artişti. La prima participare, Dan Bittman a cântat pe scena Point Theatre din Dublin piesa ''Dincolo de nori'', compoziţie semnată de Tino Furtună şi Dan Bittman. România s-a clasat pe locul 21, pierzând astfel participarea la ediţia din 1995.
Următoarea participare a ţării noastre la Eurovision a fost în 1998, la Birmingham, când Mălina Olinescu a cântat melodia ''Eu cred'', compusă de Adrian Romcescu. Atunci ţara noastră s-a clasat pe locul 22.
În 2000, membrii trupei Taxi au cântat pe scena Golden Arena din Stockholm piesa ''The Moon'' care a strâns 25 de puncte, clasându-se pe locul 17.
Anul 2002 a adus succes pentru România la Eurovision, Monica Anghel şi Marcel Pavel reuşind să se claseze pe locul 9 la Tallin, unde au concurat cu melodia ''Tell Me Why'', compozitor Ionel Tudor.
În 2003, Nicola a urcat pe scena Skonto Olympic Hall din Riga şi a cântat ''Don't Break my Heart'', compusă de Mihai Alexandru. Artista a strâns 73 de puncte şi s-a clasat pe locul 10.
Un an mai târziu, Sanda Ladoşi a cântat la Abdi Ipekci Sport Center din Istanbul piesa ''I Admit'', compozitor George Popa, care i-a adus ţării noastre 18 puncte, clasându-se astfel pe locul 18.
După ce au uimit publicul în semifinală (unde au obţinut locul I), Luminiţa Anghel şi Sistem au strâns, în 2005, 158 de puncte, cu piesa ''Let Me Try'', compozitor Cristian Faur. Ţara noastră încheia glorios spectacolul desfăşurat la Kiev, clasându-se pe locul 3.
În 2006, selecţia naţională l-a ales pe Mihai Trăistariu să reprezinte România la ediţia Eurovision desfăşurată la Atena, cu piesa ''Tornero'', care a fost calificată direct în finală şi a primit 172 de puncte, ieşind pe locul 4.
Anul următor, în finala concursului Eurovision desfăşurat în Helsinki, România a fost reprezentată de trupa Todomondo. Formată din Andrei Ştefănescu, Ciro de Luca, Ghedi Kamara, Mister M, Valeriu Răileanu, Vlad Creţu, trupa a cântat piesa ''Liubi, Liubi, I Love You'', care i-a adus locul 13 şi un total de 84 de puncte.
În 2008, la ediţia din Belgrad, ţara noastră a fost reprezentată de melodia ''Pe-o margine de lume'', compozitor Andrei Tudor, interpretată de Nico şi Vlad Miriţă. Piesa cântată în limba română a strâns 45 de puncte şi s-a clasat pe locul 20.
După o semifinală care a clasat-o pe locul 9, Elena Gheorghe a strâns 40 de puncte în finala Eurovision din 2009. Piesa ''The Balkan Girls'', compusă de Laurenţiu Duţă, a prins locul 19.
Dintre cele 39 de ţări care s-au înscris la ediţia desfăşurată în 2010 la Oslo, România a reuşit să impresioneze publicul atât în semifinală, unde a intrat pe locul 4, cât şi în finală, unde a strâns 162 puncte. Piesa ''Playing with Fire'' cântată de Paula Seling şi Ovi s-a plasat pe locul 3.
În 2011, la Düsseldorf, România a fost reprezentată de trupa Hotel FM care a cântat piesa ''Change'', compusă de Gabriel Băruţ, care s-a clasat pe locul 17, cu un total de 77 de puncte.
La Baku, în 2012, România a fost reprezentată de trupa Mandinga. Piesa ''Zaleilah'' a strâns peste 120 de puncte în semifinală, care a plasat-o printre favoritele ediţiei, însă în finală a ajuns pe locul 12, cu 71 de puncte.
Un an mai târziu, Cezar Ouatu a reprezentat ţara noastră la ediţia Eurovision desfăşurată la Malmö. Piesa ''It's My Life'' a primit 65 de puncte, care i-au adus locul 13.
În 2014, Paula Seling şi Ovi au revenit pe scena Eurovision, iar la cea de-a 59 ediţie desfăşurată în Copenhaga, cei doi au cântat ''Miracle''. Piesa lor a strâns 72 de puncte, clasându-se pe locul 12.
La ediţia din 2015 a Eurovision, de la Viena, România a fost reprezentată de trupa Voltaj, iar melodia băieţilor ''De la capăt/All Over Again'' a primit 35 de puncte, ajungând astfel pe locul 15.
Anul următor, în 2016, România a fost descalificată ca urmare a deciziei European Broadcasting Union - cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din lume (EBU), organizatorul concursului, de a retrage Televiziunii Române calitatea de membru pentru neplata unor datorii în valoare totală de 16 milioane de franci elveţieni.
În 2017, la Kiev, România a fost reprezentată de Ilinca Băcilă şi Alex Florea, cu melodia ''Yodel It!'' compusă de Mihai Alexandru. Aceştia s-au clasat pe locul 7, cu 282 de puncte.
Trupa The Humans, care a reprezentat România la ediţia din 2018, nu a reuşit să se califice în finală cu melodia "Goodbye", clasându-se pe locul 11 în prima semifinală.
În 2019, la Tel Aviv, ţara noastră a fost reprezentată de Ester Peony cu piesa "On a Sunday", compusă de solistă (numele real Ester Alexandra Creţu) împreună cu Alexandru Şerbu, dar nu s-a calificat în finală.
AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: (c) eurovision.tv
Citiţi şi:
VIDEO UPDATE Eurovision 2021 Concursul a fost câştigat de trupa italiană Maneskin
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul David Hallyday
David Hallyday părea predestinat unei cariere în muzică; părinții săi au fost legenda rock franceză Johnny Hallyday și cântăreața pop Sylvie Vartan, cuplul 'la modă' al Franței în anii '60. Hallyday s-a născut David Smet (numele real al tatălui său) pe 14 august 1966, în Boulogne-Billancourt. De la vârsta de patru ani,
DOCUMENTAR: 110 ani de la începerea Războiului de Eliberare și Întregire Națională (1916-1919) (14 august)
În 1916, ofensiva armatei ruse în Galiția (22 mai/4 iunie-31 iulie/13 august), încheiată cu străpungerea frontului austro-german la Luțk, a generat intensificarea presiunilor diplomatice ale Antantei asupra României. În aceste împrejurări, la 4/17 august 1916, la București, România a semnat Tratatul de alianță și Conve
DOCUMENTAR: 30 de ani de la moartea dirijorului și compozitorului Sergiu Celibidache (14 august)
Sergiu Celibidache este una dintre cele mai fascinante și influente personalități din istoria muzicală a secolului XX. Dirijorul român a cucerit scena internațională prin rigoarea tehnică, profunzimea filosofică și abordarea neconvențională a actului artistic. Cariera sa a marcat etape de o importanță majoră, de la preluarea conducerii Filarmonicii din B
DOCUMENTAR: Actrița Halle Berry împlinește 60 de ani (14 august)
Halle Berry, născută la 14 august 1966, Cleveland, Ohio (SUA), este o actriță americană de film, prima afro-americană care a câștigat Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță. A primit această distincție pentru interpretarea nuanțată a rolului Leticia Musgrove, un personaj ghinionist din filmul 'Monster's Ball' (2001). A fost finalistă &icir
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 august
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului; Sf. Proroc Miheia Greco-catolice Sf. pf. Micheia; Sf. Maximilian Kolbe Romano-catolice Sf. Maximilian Maria Kolbe, pr. m. În ziua dinaintea sărbătorii Adormirii Maicii Do
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 august
Este a 226-a zi a anului 2026. Au mai rămas 139 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 20 h 23 m. Luna răsare la 08 h 09 și apune la 21 h 10 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 65 de ani de la începutul construirii zidului Berlinului (13 august)
Zidul Berlinului a reprezentat simbolul cel mai important al istoriei războiului rece, perioada de confruntare a celor două blocuri, Uniunea Sovietică și Occident, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Împărțirea Berlinului a evidențiat sferele de influență trasate după război între cele două blocuri. Sectoarele Berlinului au fos











