Piesa de teatru "Comoara din deal", scrisă de Corneliu Marcu (Loneanu) şi regizată de Ion Cojar, a avut premiera în aprilie 1975, la Teatrul Naţional din Bucureşti. S-a jucat timp de 15 ani, ultima reprezentaţie având loc la 10 mai 1990.

La prima vedere, piesa redă o perioadă a vremurilor în care unicul partid din ţara noastră hotăra, "tăia şi spânzura". La o analiză mai atentă, unii s-ar putea întreba cum de a scăpat cenzurii din acea vreme acest text, ba chiar s-a jucat pe prima scenă a ţării, cu un mare succes, atâţia ani.

"În comuna Mihai Viteazul urmează să fie construit un combinat industrial. Proiectul acestuia a fost însă întocmit superficial, iar primarul Petre Dinoiu (interpretat de actorul Amza Pellea) se opune, deoarece realizarea proiectului, în condiţiile impuse, ar afecta interesele comunei. Printr-o fantezie a proiectanţilor, combinatul ar urma să fie cocoţat pe coama unui deal mănos care semnifica existenţa materială şi spirituală a satului", scrie site-ul cinemagia.ro în prezentarea piesei.

Revista "Teatrul" din mai 1975, scria, în cronica semnată de Virgil Munteanu, că piesa " 'Comoara din deal', aşa cum se înfăţişează ea pe scenă, arată că actul reprezentării ei nu este un gest de rece curtoazie faţă de dramaturgia originală, ci un act responsabil de deplină participare, chiar dacă nu destul de exigent. 'Comoara din deal' înfăţişează, pe fondul întâmplărilor dintr-o comună în plin proces de urbanizare, istoria, sau mai exact spus, zilele şi nopţile unui primar comunist pus în faţa unor situaţii nedorite. (...) Petre Dinoiu, primarul comunei, respinge proiectul de construire a unui combinat industrial, care ar duce nu numai la irosirea unor importante investiţii, ci ar afecta considerabil interesele comunei (...) Printr-o fantezie a proiectanţilor, greu de explicat prin cea mai elementară logică, acest combinat urmează a fi cocoţat pe coama unui deal mănos, roditor, păşune de sute de ani a crescătorilor de vite de prin partea locului, leagăn al unei aşezări vechi de mii de ani (...), un deal care semnifică existenţa materială şi spirituală a comunei, şi nu cum ar fi fost firesc, pe un spaţiu sterp, deci nefolositor agricultorilor", conform site-ului cimec.ro.

Sursa foto: cimec.ro

Potrivit cronicii de teatru, primarul Petre Dinoiu "înţelege aceste lucruri şi se angajează (...) cu toată îndârjirea ţărănească şi cu toată energia într-o bătălie deloc uşoară pentru modificarea proiectului". Numai că el "are de înfruntat un maistru grăbit să înceapă lucrările (...), un proiectant mărginit şi îndărătnic, ba chiar un ministru total dezinformat". Cu toate acestea, Petre Dinoiu "are perspectiva realităţii şi capacitatea de a înţelege lucrurile în complexitatea lor, (...) îşi asumă întreaga responsabilitate a corijării unor erori, a demascării birocraţiei şi imposturii, a înlăturării inerţiei", mai scrie Virgil Munteanu - semnatarul cronicii din revista "Teatrul" (mai 1975), precizează site-ul cimec.ro.

Piesa a beneficiat şi de acea "pată de culoare" conferită de marea actriţă Draga Olteanu Matei, care a interpretat rolul soţiei primarului, Elisaveta. Deşi apariţiile sale în scenă sunt puţine, scenele de la începutul piesei, dialogurile dintre ea şi primar sunt pline de acelaşi limbaj oltenesc pe care îl cunoaştem nu doar din monologurile de la televiziune ale lui Nea Mărin, ci şi din filmul "Nea Mărin milardar", în care Draga Olteanu Matei interpretează rolul Vetei, nevasta lui Nea Mărin.

Actriţa Draga Olteanu Matei în piesa "Comoara din deal", 1976

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES

" - Lisaveto, primarul din Mihai Viteazu' ar bea o ţuică...
- De-aia galbină-galbină, ori mai verde, de anu' trecut, tov primar?
- De-aia galbină ca soarele, Lisaveto! (...)
- Acuşica! (...) Da' pe unde fuseşi azi toată ziua?
- Am dat - vorba aia - o roată pe moşia pe care am fost primar 24 de ani, 4 luni şi 18 zile. Mi-am cătat izvorul. Nu se prea mai vede...". - este unul dintre dialogurile de la începutul piesei dintre primar şi nevastă.

"Draga Olteanu - interpreta nevestei de primar - este când plină de cumsecădenie, când aprigă, mereu fermecătoare pe linia unei autenticităţi cuceritoare", menţionează Virgil Munteanu în cronica piesei din revista "Teatrul"(mai 1975), conform site-ului cimec.ro.

Când primarul o anunţă pe soţie că urmează să vină în vizită prim-secretarul de la judeţ, ea întreabă:
" - Şi cum îl chemaşi? Oficial or' particular?
- În toate felurile. Dar mai întâi şi mai întâi, în calitate de coleg.(...) Păi nu suntem colegi? Nu suntem membri ai aceluiaşi partid? (...) Las' că dac-o fi, luăm una de-aia galbină-galbină...", mai spune primarul.

Piesa "Comoara din deal" este "o piesă-mărturie peste timp a condiţiilor de atunci", prezintă "drama satului românesc şi modul ingenios al actorilor de a pune punctul pe 'i' ", mai scrie cronica din revista "Teatrul" (mai 1975).

Când discută cu prim-secretarul de la judeţ, primarul Petre Dinoiu îi spune adevărul, explicându-i de ce s-a opus semnării proiectului de construcţie a combinatului pe deal şi spunându-i acestuia că vrea să fie schimbat din funcţia de primar.

Actorul Amza Pellea, 1977

Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES

"Zic şi eu aşa cum simt, cum îmi bate inima sub cămaşa asta ţărănească. (...) Eu nu mai fac faţă (...). Sunt sarcini pe care ştiu că nu le pot îndeplini. (...) Mi-am îndeplinit funcţia timp de 25 de ani, dar în timpul ăsta (...) s-a hotărât să se construiască aici un combinat de 800 de milioane. În acest punct misiunea lui Petre s-a încheiat. Se zideşte o altă lume, după alte legi, ale industrializării, ori legile astea eu nu le cunosc. Şi nici nu am vreme să le deprind aşa cum s-ar cuveni. Am 60 de ani şi nu sunt decât un ţăran. (...). Primăria are nevoie de un om calificat, cu pregătire cel puţin egală cu a viitorului director al fabricii. (...) Eu nu mă pricep să citesc proiectul, aşa că primăria are nevoie de un inginer care să poată discuta cu proiectanţii, cu inginerii, de pe picior de egalitate", spune primarul.

El îi propune mai-marelui de la judeţ ca amplasarea combinatului să fie într-un loc "unde pământul nu e bun", nu pe dealul care e "loc de hrană pentru vitele satului". Totodată, îi prezintă prim-secretarului o listă pe care a trecut "posibili primari, oameni ai comunei care sunt ingineri constructori". Dialogul dintre cei doi, după ce prim-secretarul o citeşte, este nu doar amuzant, ci şi remarcabil, dacă ţinem cont de anul în care avea loc premiera piesei şi de faptul că ea s-a jucat timp de 15 ani, înainte de 1989.

" - Măi, Petre, dar tu ştii că unul de pe lista asta e ministru?
- Ştiu, şi ce-i cu asta?
- Crezi că o să vrea să fie primar? Să renunţe la funcţie? Te duci tu să-i propui să fie primar?
- Mă duc... Păi ce, l-a făcut mumă-sa ministru?", răspunde Petre Dinoiu.

După numeroase întâlniri cu diferite persoane cu funcţii importante, dar şi numeroase discuţii cu proiectanţi, directori din minister, primarul reuşeşte să mute locul de amplasare al combinatului pe terenul viran neproductiv. Prin dovezile pe care le aduce, el demonstrează că unii dintre şefii proiectului - inclusiv un director din minister - au procedat incorect; drept urmare, aceştia au fost demişi din funcţie.

Pe lângă Amza Pellea şi Draga Olteanu Matei, din distribuţia piesei mai făceau parte actorii Gheorghe Visu, Constantin Diplan, Matei Alexandru, Eugenia Maci, Ion Henter, Iulian Necşulescu, Nicolae Bălănescu, Răzvan Ştefănescu, potrivit site-ului http://amzapellea.blogspot.com.

Piesa a fost pusă în scenă, în 1976, şi la Teatrul de stat din Arad, potrivit site-ului cimec.ro.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cerasela Bădiţă)