Consiliul European în cadrul căruia s-a făcut apel la "menţinerea de restricţii ferme" şi la accelerarea vaccinării, decizia Uniunii Europene de a prelungi sancţiunile impuse împotriva preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, aprobarea de către Comisia Europeană a unui ajutor în valoare de 254 milioane euro pentru sprijinirea reabilitării sistemului de termoficare din Bucureşti, adoptarea de către Comisie a unei noi strategii a UE privind adaptarea la schimbările climatice, audierea directorului executiv al companiei farmaceutice AstraZeneca în cadrul Parlamentului European etc, reprezintă o parte dintre evenimentele importante ale intervalului 22-26 februarie 2021.

Consiliul European
* Şefii de stat şi de guvern din statele membre UE, reuniţi la 25-26 februarie, în videoconferinţă, au făcut apel la "menţinerea de restricţii ferme" şi la accelerarea vaccinării, pentru a stopa răspândirea noilor variante ale coronavirusului, fără a reuşi să depăşească dezacordurile cu privire la un viitor paşaport de vaccinare, a transmis AFP. "Situaţia epidemiologică rămâne gravă, noile variante aduc provocări suplimentare. Trebuie să menţinem restricţii ferme în timp ce ne intensificăm eforturile de a accelera furnizarea de vaccinuri (...) Solicităm continuarea lucrărilor în ceea ce priveşte o abordare comună a certificatelor de vaccinare şi vom reveni asupra acestei chestiuni", au spus cei 27 de participanţi în declaraţia membrilor Consiliului European din 25 februarie 2021, conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.
* Uniunea Europeană şi-a anunţat, la 25 februarie, decizia de a prelungi până la 28 februarie 2022 sancţiunile impuse împotriva preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko şi a unor membri ai regimului său implicaţi în reprimarea protestelor împotriva alegerilor prezidenţiale contestate de la 9 august 2020, conform AFP. Circa 88 de persoane, printre care şi Aleksandr Lukaşenko, şi şapte entităţi, au fost sancţionate cu o interdicţie de călătorie în UE şi o îngheţare a bunurilor aflate pe teritoriul blocului comunitar. UE a refuzat să recunoască rezultatele alegerilor prezidenţiale, considerându-le "trucate", conform unui comunicat publicat de Consiliul UE.

Consiliul Uniunii Europene (UE)
* Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene a adoptat, la 22 februarie, concluzii prin care a condamnat în termenii cei mai fermi lovitura de stat militară care a avut loc în Myanmar/Birmania la 1 februarie 2021 şi a subliniat că UE este alături de poporul birman. În concluzii, miniştrii au solicitat dezamorsarea crizei actuale prin încetarea imediată a stării de urgenţă, restabilirea guvernului civil legitim şi deschiderea parlamentului nou ales, notează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Comisia Europeană (CE)
* La 23 februarie, Comisia a aprobat un ajutor în valoare de 254 milioane euro pentru sprijinirea reabilitării sistemului de termoficare din Bucureşti, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Sprijinul preconizat va fi acordat sub forma unui grant direct finanţat din fondurile structurale ale UE gestionate de România. Ca mărime, sistemul de termoficare din Bucureşti este primul din UE şi al doilea din lume, deservind 1,2 milioane de locuitori prin circa 940 km de conducte termice pentru sistemul de transport şi 2 800 km de conducte pentru sistemul de distribuţie, mai scrie site-ul CE.
* Comisia Europeană a adoptat, la 24 februarie, o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care defineşte calea de urmat pentru a face faţă consecinţelor inevitabile ale schimbărilor climatice. Comisia a anunţat această nouă strategie în Comunicarea privind Pactul verde european, în urma unei evaluări a Strategiei Europa 2013, evaluare efectuată în 2018, şi a unei consultări publice deschise care s-a derulat în perioada mai-august 2020, informează site-ul Comisiei, https://ec.europa.eu/.
* Pentru a se asigura că cetăţenii continuă să beneficieze de roaming fără costuri suplimentare atunci când călătoresc în UE, Comisia a propus, pe 24 februarie, un nou regulament privind roamingul. Noul regulament va prelungi normele actuale, care urmează să expire în 2022, pentru încă 10 ani. Acesta va asigura, de asemenea, servicii de roaming îmbunătăţite pentru persoanele care călătoresc.

Parlamentul European (PE)
* Directorul executiv al companiei farmaceutice AstraZeneca, Pascal Soriot, prezent, la 25 februarie, la o audiere în Parlamentul European, a declarat că AstraZeneca va reuşi să livreze statelor membre UE 40 de milioane de doze de vaccin până la sfârşitul lunii martie, mai puţin de jumătate faţă de cele 90 de milioane de doze prevăzute în contract. Uniunea Europeană, rămasă în urma SUA şi a Marii Britanii în procesul de vaccinare anti-COVID-19, a cerut în mod repetat companiei AstraZeneca să facă mai mult pentru a furniza dozele promise, inclusiv prin redirecţionarea către blocul comunitar a unei părţi din producţia fabricii sale din Marea Britanie, despre care AstraZeneca a susţinut însă că este rezervată acestei ţări, în virtutea contractului încheiat cu guvernul de la Londra înaintea celui cu Comisia Europeană, informează Reuters.
* Criterii europene pentru un turism "sigur şi curat", care să includă şi un certificat comun de vaccinare, ar trebui să fie incluse într-o nouă strategie a UE privind turismul sustenabil, se menţionează într-un proiect de rezoluţie votat, la 25 februarie, în Comisia pentru transport şi turism (TRAN) a Parlamentului European (PE). Proiectul de rezoluţie privind întocmirea unei strategii UE privind turismul sustenabil, adoptată de comisia TRAN cu 47 de voturi pentru şi două împotrivă, îndeamnă ţările UE să includă sectorul turismului în planul lor de redresare şi să ia în considerare reducerea TVA pentru aceste servicii, informează un comunicat de pe site-ul PE.
* Într-o audiere din 25 februarie, deputaţii europeni au cerut claritate asupra livrării vaccinurilor şi au solicitat companiilor farmaceutice să îşi onoreze contractele. Deputaţii au chestionat directorii executivi şi reprezentanţii companiilor farmaceutice de vârf, din cadrul AstraZeneca, Moderna, CureVac, Novavax, Pfizer şi Sanofi, cu privire la modul de eliminare a obstacolelor din calea comercializării, fabricării şi distribuţiei mai rapide a vaccinurilor.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)
* Biroul de presă al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) a precizat, într-un comunicat trimis Reuters, la 25 februarie, că "a primit informaţii de la mai multe state UE despre oferte de vaccinuri împotriva COVID-19 de la presupuşi intermediari, pentru 900 de milioane de doze de vaccinuri anti-COVID la un preţ total solicitat de circa 12,7 miliarde de euro". OLAF a declanşat o investigaţie în cursul acestei luni în privinţa unor oferte de vaccinuri frauduloase, subliniind că escrocii încearcă să profite de pe urma faptului că din cauza crizei de vaccinuri campania de inoculare bate pasul pe loc, conform Reuters.

Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
* Controalele vamale pentru combaterea produselor contrafăcute sunt inadecvate, menţionează Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), într-un raport dat publicităţi, la 22 februarie, în care evidenţiază rolul containerelor de transport maritim în transportul mărfurilor ilegale în Europa, potrivit dpa. În cursul ultimelor decenii, transportul maritim a devenit "un canal major pentru transportul mărfurilor contrafăcute", se mai arată în raportul EUIPO. EUIPO este responsabil de gestionarea mărcilor în UE şi de modelul comunitar înregistrat, scrie https://euipo.europa.eu/.

Eurostat
* Vârsta medie a femeilor din UE la naşterea primului lor copil creşte treptat şi a ajuns la 29,4 ani în 2019. Vârsta medie a crescut în toate statele membre ale UE în această perioadă, deşi în grade diferite. Cea mai mare schimbare a fost în Estonia, unde vârsta medie a crescut cu 1 an, de la 27,2 ani în 2015 la 28,2 ani în 2019, urmată de Lituania şi Luxemburg (ambele +0,9 ani).
În 2019, vârsta mamei la prima naştere era peste 31 în trei state membre ale UE: Italia (31,3 ani), Spania şi Luxemburg (ambele 31,1 ani). În contrast, în două state membre, vârstele medii la care femeile au avut primul lor copil au fost sub 27 de ani: Bulgaria (26,3 ani) şi România (26,9 ani), conform datelor Eurostat privind naşterile şi fertilitatea, publicate la 24 februarie, pe site-ul https://ec.europa.eu/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Ady Ivaşcu)