Mănăstirea Rakovica, având Biserica cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost construită în perioada 1377-1385, în timpul domniei principelui Lazăr Hrebeljanovic, cu sprijinul voievodului Radu I al Ţării Româneşti (1377-1383), ginere al principelui Lazăr al Serbiei. Aşezământul monahal aparţine arhidiocezei Belgrad-Karlovac. La sfârşitul secolului al XVI-lea aşezământul monahal a fost relocat în actualul amplasament, la 11 km sud de capitala Belgrad, fiind străjuită de dealurile Pruzevica şi Strazevica, potrivit https://www.panacomp.net.

Călugării de la Mănăstirea Rakovica s-au implicat în tratative diplomatice, în cadrul negocierilor destinate Tratatului de Pace de la Karlovac din 1699 între Turcia şi Rusia. Pe fondul retragerii armatei austriece după înfrângerea în al doilea război austriaco-turc, din 1739, călugării de la Rakovica au fost forţaţi să se mute la Mănăstirea Velika Remeta pe masivul Fruska Gora alături de sârbii persecutaţi de turci în partea de sud a ţării.

La sfârşitul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea Rakovica a fost distrusă şi incendiată de turci. Noua biserică a mănăstirii a fost construită în 1862 în caracteristicile Şcolii de arhitectură sârbe Morava. Este compusă dintr-o navă în formă de cruce cu două domuri. Faţada exterioară a mănăstirii este acoperită cu un strat subţire de tencuială care acoperă faţada originală. Iconostasul original este realizat din zidărie şi cuprinde cele două icoane ale Mântuitorului Iisus Hristos şi Maicii Domnului. Noul iconostas din lemn, cu elemente ale stilului baroc, a fost definitivat, în 1862, printr-o donaţie a principelui Mihailo Obrenovic. Interiorul este decorat cu fresce, iar în tezaurul mănăstirii se regăsesc icoane şi lucrări religioase. Peretele vestic al bisericii găzduieşte o placă închinată memoriei soldaţilor sârbi care şi-au pierdut viaţa în războaiele balcanice (1912-1913) pentru eliberarea Kosovo, Metohija şi Vardar Macedonia pe care este inscripţionat mesajul: ''Din sclavie fraţii au fost eliberaţi, pământul a fost separat, pentru libertate ei au căzut când au primit cu mândrie numele de sârb'', potrivit https://www.panacomp.net. Totodată, în biserica mănăstirii sunt aşezate moaştele martirilor creştini Procopie şi Teodor Tiron.

Încă de la înfiinţare, Mănăstirea Rakovica a îndeplinit un rol semnificativ în comunitatea religioasă a Serbiei, precum şi în ce priveşte protejarea patrimoniului naţional şi cultural al Serbiei. După cel de-Al Doilea Război Mondial, seminarul Colegiului Teologic al Serbiei a fost găzduit de Mănăstirea Rakovica. Edificiul ''Platonov Konak'', aflat în curtea mănăstirii şi realizat de arhitectul rus Vasili Staşevski, a găzduit seminarul teologic, potrivit https://belgrade-beat.com. Membri ai familiei regale sârbe Obrenovic, inclusiv fondatorul familiei Jevrem Obrenovic, sunt înmormântaţi în naosul bisericii, alte personalităţi ale secolului al XIX-lea se află înmormântate în curtea lăcaşului de cult. Patriarhul Pavle al Serbiei (n. 11 septembrie 1914 - d. 15 noiembrie 2009) a fost înmormântat, conform dorinţei sale, la 19 noiembrie 2009, în curtea bisericii. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Sârbe Pavle a fost unul dintre cei mai înzestraţi lideri ai Bisericii Ortodoxe, viaţa sa fiind un adevărat exemplu de trăire creştină duhovnicească. A fost cel de-al 44-lea patriarh al Serbiei, pe tronul Sfântului Sava. Patriarhul Dimitrie, trecut la cele veşnice în 1930, a fost, de asemenea, înmormântat în curtea mănăstirii, potrivit https://www.crestinortodox.ro.

În timpul conflictului din Fosta Republică Iugoslavia, pe fondul bombardamentelor desfăşurate de aviaţia aliată a NATO, au avut loc distrugeri pe arealul mănăstirii, fiind remediate prin lucrări de reparaţii. În timpul exodului populaţiei sârbe din Kosovo, în 1999, patriarhul Pavle s-a implicat în apărarea drepturilor sârbi şi a îndemnat pe toate căile avute la dispoziţie pentru reglementarea conflictului pe cale paşnică pentru evitarea producerii de victime. Întreg complex monahal de la Rakovica reuneşte clădiri ce sunt dovezi ale diferitelor epoci, adunând laolaltă edificii din secolul al XV-lea până în al XX-lea.

Mănăstirea Rakovica este unul dintre cele mai căutate locuri de pelerinaj de credincioşi sârbi şi din întreaga lume şi, totodată, unul din reperele monahismului din Serbia şi ortodoxiei. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: beogradskonasledje.rs