Actriţa Gina Patrichi s-a născut la 8 martie 1936, în Bucureşti. A urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografie "I.L. Caragiale" din Bucureşti, la clasa Aurei Buzescu, începând din 1952, potrivit site-ului cinemagia.ro.

Sensibilă, frumoasă, pasională, Gina Patrichi a dat viaţă unor personaje memorabile în teatru, film şi televiziune, remarcându-se prin forţă actoricească, prin vocea cu un timbru aparte, prin capacitatea de a trece uşor de la registrul comic la cel dramatic.

A desfăşurat o prestigioasă activitate teatrală, mai întâi la Teatrul Dramatic din Galaţi, unde - în 1956 - a debutat în spectacolul ''Nota zero la purtare'' de Octavian Sava şi Virgil Stoenescu, regizat de Valeriu Moisescu. În cei aproximativ opt ani, cât a jucat pe scena acestui teatru, a avut roluri în numeroase piese, dintre care amintim: ''Titanic vals'' de Tudor Muşatescu (regia Valeriu Moisescu, 1958), ''Nora'' de Henrik Ibsen (regia Ariana Kuner, 1959), ''Celebrul 702'' de Alexandru Mirodan (regia Vlad Mugur, 1961), ''Poveste din Irkutsk'' de Arbuzov (regia Vlad Mugur, 1962) şi altele, potrivit volumului "1234 cineaşti români" (Editura Ştiinţifică, 1996).

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES - Actorii Ana Szeles, Victor Rebengiuc, Gina Patrichi şi Liviu Ciulei în Franţa,1965

Apoi a fost chemată să se alăture colectivului Teatrului Bulandra din Bucureşti, condus de regizorul, actorul şi scenograful Liviu Ciulei. Prima sa apariţie pe scena acestui teatru a avut loc în ianuarie 1964, în piesa "Jocul de-a vacanţa" de Mihail Sebastian, dând viaţă personajului Corina.

Sursa foto: ro.pinterest.com

Dintre piesele în care a interpretat roluri de neuitat pe scena Teatrului Bulandra, amintim: ''D-ale carnavalului'' de I.L. Caragiale (1966, regia Lucian Pintilie), ''Iulius Cezar'' de William Shakespeare (1968, regia Andrei Şerban), ''Aceşti nebuni făţarnici'' de Teodor Mazilu (1970, regia Emil Mandric), ''Elisabeta I'' de Paul Foster (1974, regia Liviu Ciulei), ''Azilul de noapte'' de Maxim Gorki (1975, regia Liviu Ciulei), ''Hedda Gabler'' de Henrik Ibsen (1975, regia Cătălina Buzoianu), ''Interviu'' de Ecaterina Oproiu (1976, regia Cătălina Buzoianu), ''Amintiri'' de Alexei Arbuzov (1982, regia Ion Caramitru), ''Romeo şi Julieta la sfârşit de noiembrie'', de Jan Otcenasek (1984, regia Valeriu Moisescu), ''Hamlet'' de William Shakespeare (1985, regia Alexandru Tocilescu), "Dimineaţa pierdută" de Gabriela Adameşteanu (1986, regia Cătălina Buzoianu). Ultima stagiune în care a apărut pe scena Teatrului Bulandra a fost 1992-1993, iar ultima premieră a fost cu ''Teatrul comic'' de Carlo Goldoni, în regia lui Silviu Purcărete (22 noiembrie 1992), precizează volumul "1234 cineaşti români".

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES - Actriţa Gina Patrichi în piesa de teatru "Dimineaţa pierdută", 1988

De-a lungul carierei teatrale, Gina Patrichi a lucrat cu mari regizori, precum: Liviu Ciulei, Valeriu Moisescu, Lucian Pintilie, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Andrei Şerban, Cătălina Buzoianu. De asemenea, a colaborat cu actorul Ion Caramitru, în postură de regizor, sau cu Miriam Răducanu, coregraf. Totodată, a realizat roluri în teatrul de televiziune sub bagheta unor regizori ca: Petre Sava Băleanu, Letiţia Popa, Petre Bokor, Cornel Todea, Sorana Coroamă-Stanca, Cornel Popa, Dan Necşulea şi mulţi alţii, făcând parte din distribuţia unor spectacole de teatru tv de arhivă: ''Stâlpii societăţii'' de Henrik Ibsen, ''Egmont'' de Johann Wolfgang von Goethe, ''Livada cu vişini'' de A.P. Cehov, ''Cadavrul viu'' de Lev Tolstoi, ''Pescăruşul'' de A.P. Cehov, ''Cavalerul tristei figuri'' după Miguel de Cervantes, ''Diavolul şi bunul Dumnezeu'' de J.P. Sartre, ''Surorile Boga'' de Horia Lovinescu şi altele. A interpretat cu aceeaşi pasiune roluri pentru teatru radiofonic, participând, de asemenea, la spectacole de muzică şi poezie.

Sursa foto: cinemagia.ro

Cu toate că marile roluri le-a creat, în principal, pe scena Teatrului Bulandra, e necesar să fie menţionat spectacolul de la Teatrul Naţional din Cluj - "Antoniu şi Cleopatra" de William Shakespeare, în regia lui Mihai Măniuţiu (1988) - în care a interpretat magistral rolul reginei. Gina Patrichi a rămas fidelă acestui teatru până la stagiunea 1992-1993, menţionează site-ul cinemagia.ro.

În cinematografie a debutat, alături de Victor Rebengiuc, în ''Pădurea spânzuraţilor'' (regia Liviu Ciulei, 1964), în rolul Rozei Ianoşi. Din filmografia actriţei mai amintim: "Procesul alb" (1965), "Neînfricaţii" - serial TV (1970), "Felix şi Otilia" (1971), "Bariera" (1972), "Dincolo de nisipuri" (1973), "Trecătoarele iubiri" (1973), "Nemuritorii" (1974), serialul TV "Lumini şi umbre" (1979-1982), "Probă de microfon" (1980), "Liniştea din adâncuri" (1981), ''Saltimbancii'' (1981), ''Pe malul stâng al Dunării albastre'' (1983),"Moromeţii" (1986), "Figuranţii" (1987), ''Hanul dintre dealuri'' (1987), conform volumului ''1234 cineaşti români''.

Gina Patrichi a fost distinsă cu Premiul ACIN pentru rolul Zaza din filmul ''Pe malul stâng al Dunării albastre'' (1983), Premiul ATM pentru rol principal feminin în spectacolul ''Antoniu şi Cleopatra'' de W. Shakespeare (regia Mihai Măniuţiu, 1988), Premiul de excelenţă acordat de UNITER (31 ianuarie 1994), Premiul de excelenţă (post mortem) la Gala UNITER din aprilie 1994.

Sursa foto: magazinul-de-carte.ro

Actriţa Gina Patrichi a murit la 18 martie 1994, în Bucureşti, când avea doar 58 de ani.

Sursa foto: printrecarti.ro
În 1996, fratele actriţei - Mircea Patrichi - a publicat volumul ''Gina Patrichi. Clipe de viaţă'' (Editura Unitext), dedicat memoriei surorii sale. Doisprezece ani mai târziu, în 2008, a fost lansat, la Braşov, volumul "Carte cu Gina Patrichi" scris de Mircea Morariu (Editura Fundaţia Culturală Camil Petrescu), conform site-ului https://teatrul-azi.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: fanitardini.ro