Aşezat la baza masivului muntos Himalaya, Parcul Naţional Chitwan, bogat în specii variate de floră şi faună, este cămin pentru una dintre ultimele populaţii de rinocer asiatic cu un singur corn şi a tigrului bengal, precum şi a altor specii de păsări şi animale reprezentative pentru ecosistemul asiatic.

Parcul naţional Chitwan, înfiinţat în 1973, a fost primul parc naţional al Nepalului. Plasat în zona Terai din centru sud a Nepalului, s-a extins peste dealurile din împrejurimi, acoperind o suprafaţă de 93.200 de hectare în patru districte Chitwan, Nawalparasi, Parsa şi Makwanpur, potrivit https://whc.unesco.org.

Acest parc este ultimul exemplu de ecosistem natural al regiunii Terai şi acoperă zona de şes subtropicală, dispusă în formă de con între văile celor două râuri de la baza lanţului muntos Siwailk, din exteriorul masivului muntos Himalaya. Arealul principal al parcului se întinde între râurile Narayani şi Rapti la nord şi râul Reu şi graniţa Nepal - India la sud, peste dealurile Sumeswar şi Churria, şi de la dealurile Dawney la vest de Narayani şi limitele cu Rezervaţia Parsa la est.

În 1996, o zonă de 75.000 de hectare cuprinzând păduri şi terenuri private, precum şi parcul înconjurător, a fost încadrată drept zonă tampon pentru protejarea parcului. Câţiva ani mai târziu, în 2003, Beeshazar şi lacurile asociate aflate în interiorul zonei tampon de protecţie au fost desemnate drept zone umede de importanţă internaţională în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Ramsar, indică https://whc.unesco.org.

Peisajul spectaculos, acoperit cu vegetaţie luxuriantă şi vegheat maiestuos în fundal de masivul muntos cu cel mai înalt vârf al planetei - Himalaya schiţează parcului întregul areal de o frumuseţe naturală excepţională. Dealurile împădurite şi peisajele schimbătoare ale albiei râurilor fac din Parcul Naţional Chitwan una dintre cele mai atractive zone de şes din Nepal. Întreaga proprietate găzduieşte râul Narayani, al treilea cel mai mare râu din Nepal care izvorăşte din înălţimile montane din Himalaya şi se revarsă în Golful Bengal oferind privelişti uimitoare.

Regăsim şi două zone faimoase pentru credinţa religioasă a locului Bikram Baba la Kasara şi Balmiki Ashram în Tribeni, locuri de pelerinaj pentru hinduşi din comunităţile apropiate şi din India. Este, deopotrivă, terenul comunităţii indigene Tharu care locuieşte în aceste locuri de câteva secole şi sunt recunoscuţi pentru practicile lor culturale unice, potrivit https://whc.unesco.org.

Parcul Naţional Chitwan este un exemplu de evoluţie biologică extraordinară cu un ansamblu unic de floră şi faună nativă din Siwalik şi din ecosistemele Terai. Întreaga proprietate este, deopotrivă, ultimul exemplu major de ecosistem natural al zonei Terai şi a cunoscut un impact uman minim pe fondul dependenţei de resurse naturale a comunităţii Tharu, care locuieşte în anumite părţi din interiorul şi din exteriorul parcului. Găzduieşte o diversitate mare de specii, 31% dintre acestea sunt mamifere, 61% sunt păsări, 34% sunt amfibieni şi reptile, şi, totodată, regăsim aici 65% din totalul speciilor de peşti din Nepal. Este recunoscut la nivel mondial pentru cea mai mare densitate de păsări din lume, peste 360 de specii. În jurul anului 2011, populaţia de rinocer asiatic cu un corn reunea peste 500 de exemplare, iar în 2010 peste 120 de tigri bengal se găseau în parc. Sunt luate permanent măsuri de către organizaţiile locale şi autorităţi pentru combaterea braconajului.

Demersurile locale şi naţionale pentru protejarea Parcului datează încă din anii 1800. În prezent, este protejat de prevederile Legii parcurilor naţionale şi conservării speciilor sălbatice. Din 1975, Armata Nepaleză gestionează acţiunea de protejare a parcului. Adoptarea, în 1996, a Reglementării pentru gestionarea zonei de protecţie a contribuit la sporirea gradului de protecţie al întregului parc.

Din 1984, Parcul Naţional Chitwan este parte a Patrimoniului Mondial UNESCO. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa foto: unesco.org