Biserica Bucur Ciobanul, închinată Sfinţilor Atanasie şi Chiril ai Alexandriei, este o biserică ortodoxă din Bucureşti, poate chiar cea mai veche biserică din Capitală, după cum indică site-ul https://www.crestinortodox.ro/.

Tradiţia despre Bucur, consemnată în scris, în prima jumătate a veacului al XIX-lea, atât de călători străini, cât şi de români, vedea ca întemeietor al Bucureştilor pe primul stăpân al locului, care ar fi fost, după unii, cioban sau cioban şi pescar, după alţii negustor bogat sau boier, arată istoricul Constantin C. Giurescu în vasta sa lucrare "Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre" (Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966). Constantin C. Giurescu mai adaugă că, tot conform tradiţiei, acestuia "i s-ar datora bisericuţa zisă 'a lui Bucur', din marginea Dâmboviţei, lângă Mănăstirea Radu-Vodă". 

Profesorul Iosif Genilie de la Colegiul "Sf. Sava" arăta într-o lucrare a sa apărută în 1835 că Bucureştii "se zice că s-au numit de la stăpânul acestui loc, anume Bucur, a cărui încă se arată o mică biserică pe un deluţ între mănăstirea Radu-Vodă şi Dâmboviţa".

Poza 1 - Biserica Bucur din Capitală, 1996/AUREL VIRLAN/Arhiva istorică AGERPRES

Poza 2 - Biserica Bucur, 2020/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

În lucrarea sa "Bucureştii mahalalelor sau periferia ca mod de existenţă" (Bucureşti, Editura Compania, 2003), istoricul Adrian Majuru menţionează că bisericuţa lui Bucur, construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, este legată doar prin tradiţie de legendarul întemeietor al oraşului.  

 "Deoarece de-a lungul vremii, fiind cercetate originile bisericuţei, au fost hotărâte datări diferite, până astăzi "biserica lui Bucur" nu are o datare exactă", menţionează site-ul https://www.crestinortodox.ro/. Pentru o vreme, bisericuţa a fost folosită drept paraclis de Mănăstirea Radu Vodă, iar în prezent Biserica Bucur Ciobanul, biserică monument istoric de primă importanţă, este biserică de parohie, subliniază site-ul amintit.

Potrivit unor surse, biserica a fost zidită pentru prima dată cândva în decursul secolului al XVII-lea, iar mai apoi a fost refăcută la începutul secolului al XVIII-lea. Mai este vehiculată şi ipozeta ctitoririi acesteia de către domnitorul Mircea cel Bătrân, în anul 1416, potrivit https://www.crestinortodox.ro/.

 Distrusă, se pare de un incendiu, în secolul al XVII-lea, biserica a fost probabil rezidită de către monahii Mănăstirii Radu Vodă, în timpul unui egumen, Atanasie (1626; 1632-1645). Mai târziu, ruinată fiind, a fost închisă de la începutul secolului al XIX-lea până la 24 iunie 1938.

Poza 1- Biserica Bucur din Capitală, 1996/AUREL VIRLAN/Arhiva istorică AGERPRES

 Poza 2 - Biserica Bucur, 2020/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

Catapeteasma actuală a fost pictată în anul 1705, dată însemnată pe icoana Sfântului Ioan Botezătorul (8 februarie 1705), alături de semnătura pictorului. Între 1909-1910 au fost restaurate pridvorul, turla şi bolta şi tot atunci a fost împodobită biserica prin adăugarea ancadramentelor din piatră sculptată de la uşă şi de la ferestre, precum şi a uşii din stejar sculptat de la intrare. Între 1931-1938 au fost efectuate noi reparaţii.

În 1938 Biserica Bucur Ciobanul a fost redeschisă şi redată cultului. În prezent, aceasta slujeşte parohiei din zonă, desfăşurând o bogată activitate duhovnicească. Biserica Bucur Ciobanul a fost resfinţită la 24 iunie 2018, potrivit https://www.crestinortodox.ro/. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)