Ziua internaţională a alegerilor este marcată în fiecare an, în prima zi de joi din luna februarie, la iniţiativa Asociaţiei Oficialilor Electorali din Europa, cu scopul de a confirma convingerea şi speranţa cu privire la ireversibilitatea proceselor democratice. În 2021, ziua este sărbătorită la data de 4 februarie. Pentru marcarea acestei zile, organizatorii pleacă de la premisa că alegerile libere şi corecte reprezintă pilonul de bază al democraţiei, conform https://aceeeo.org/.

Decizia privind marcarea unei astfel de zile a fost luată de către experţii electorali din întreaga lume în cadrul Conferinţei Globale a Oficialilor Electorali, desfăşurată în perioada 14-17 septembrie 2005, în Ungaria. Prin intermediul acestei conferinţe, experţii au transmis un mesaj important despre nevoia vitală de a consolida procesul dezvoltării democratice în lume.

Scopul lansării Zilei internaţionale a alegerilor a fost, pe lângă întărirea convingerii privind ireversibilitatea procesului democratic, şi informarea publicului cu privire la noi achiziţii şi provocări legate de diferite sisteme de vot sau atragerea atenţiei parlamentelor, guvernelor, politicienilor şi liderilor mondiali asupra rolului lor esenţial în promovarea unei culturi a democraţiei şi a nivelurilor ridicate de participare a alegătorilor. Nu în ultimul rând, iniţiatorii şi-au dorit, prin celebrarea acestei zile, să îi influenţeze pe votanţii aflaţi la primul vot să se angajeze în promovarea valorilor democratice.

Cu ocazia Zilei internaţionale a alegerilor, au loc seminarii, ateliere şi mese rotunde cu privire la importanţa alegerilor democratice, istoria alegerilor şi culturii democratice, precum şi cu privire la provocarea organizării unor alegeri credibile şi transparente, mai scrie sursa citată.

Experţii electorali precizează că principiile alegerilor democratice sunt incluse în dreptul internaţional, constituţiile naţionale şi în legislaţiile interne ale statelor. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a ONU a declarat dreptul de vot ca fiind unul fundamental încă din 1948. Stabilirea votului general şi egal, a votului direct şi secret este o valoare atât de mare pentru omenire, încât trebuie să fie considerată de fiecare politician, funcţionar public şi electorat o direcţie care a fost dată democraţiei. De asemenea, alegerile sunt un mijloc necesar de controlare a puterii, asigurându-ne, astfel, că parlamentele şi guvernele în funcţie servesc atât interesului societăţii, cât şi al individului, conform https://aceeeo.org/.

Majoritatea ţărilor din lume se angajează să organizeze în mod regulat alegeri prezidenţiale, parlamentare şi municipale/locale. Pentru ca legitimitatea alegerilor să fie de necontestat, experţii electorali trebuie să vegheze la conduita corectă şi transparentă a alegerilor şi la prevenirea fraudei şi asigurarea proceselor de remediere legală.

Ziua alegerilor internaţionale este celebrată anual şi în România. În 2020, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a organizat o dezbatere publică cu instituţiile partenere cu responsabilităţi electorale şi reprezentanţii partidelor politice parlamentare, despre organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din 2019 din România, scrie https://www.roaep.ro/.

Autoritatea Electorală Permanentă a fost înfiinţată în 2003, prin Legea 286/2003, atribuţiile sale fiind modificate de atunci prin mai multe acte normative precum Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Electorale Permanente, din 17 aprilie 2019. Astfel, AEP este autoritatea administrativă autonomă, cu personalitate juridică şi competenţă generală în materia pregătirii, organizării şi desfăşurării alegerilor şi a referendumurilor, precum şi în domeniul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. AEP îşi desfăşoară activitatea cu respectarea principiilor independenţei, imparţialităţii, legalităţii, transparenţei, eficienţei, profesionalismului, responsabilităţii, sustenabilităţii, predictibilităţii şi legitimităţii. Printre obiectivele instituţiei se numără: aplicarea unitară, pe întreg cuprinsul ţării, a dispoziţiilor legale din domeniul electoral şi al finanţării partidelor politice; educarea electoratului şi a celorlalţi participanţi la alegeri; reprezentarea în plan extern a statului român ca principal vector de imagine în ceea ce priveşte gradul de democratizare a României, măsurat prin modul de exercitare a drepturilor electorale, egalitatea de şanse în competiţia politică şi transparenţa în finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, scrie site-ul https://www.roaep.ro/. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) Association of European Election Officials (ACEEEO)/facebook