La 27 ianuarie, începând cu anul 2020, este celebrată Ziua "Sveti Sava" ("Sfântul Sava"), sărbătoare a minorităţii sârbe din România, instituită prin Legea nr.94/2019.

Iniţiativa legislativă privind instituirea acestei zile i-a aparţinut deputatului Slavoliub Adnagi (2016-2020), de la Uniunea Sârbilor din România, aparţinând Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, care a amintit, în expunerea de motive publicată pe site-ul www.cdep.ro, cuvintele Patriarhului Irineu al Serbiei, potrivit căruia Sveti Sava este "personalitatea centrală a istoriei, culturii, dar mai ales a spiritualităţii şi a bisericii sârbeşti (...) A pus în mişcare roata istoriei şi a culturii sârbeşti, care se învârte şi în prezent."

Sfântul Sava, pe numele său secular Rastko Nemanjic, s-a născut în jurul anului 1175, fiind fiul cel mai mic al marelui jupan al Serbiei, Ştefan Nemanja, întemeietorul dinastiei Nemanjic. A trecut la cele veşnice în ziua de 14/27 ianuarie 1235, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

A desfăşurat o activitate misionară în Serbia, înfiinţând şcoli, mănăstiri, spitale, încercând să apropie poporul sârb de religie. Una dintre cele mai importante realizări ale sale o constituie obţinerea autocefaliei pentru biserica sârbească, devenind, în 1219, primul arhiepiscop la Bisericii ortodoxe autocefale a Serbiei, se mai arată în expunerea de motive. A fost sanctificat în anul 1236, imediat după moartea sa, iar 600 de ani mai târziu a fost declarat Sfânt ocrotitor al şcolilor şi al elevilor de către Cneazul Serbiei, Milos Obrenovic (1815-1839). În prezent, numeroase şcoli poartă numele sfântului, iar cu ocazia sărbătorii "Sveti Sava" toate şcolile sârbeşti organizează festivităţi, potrivit deputatului Slavoliub Adnagi, iniţiator al proiectului.

Senatul României a adoptat proiectul legislativ la 6 martie 2019 şi Camera Deputaţilor, la 10 aprilie 2019. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 7 mai 2019, Decretul pentru promulgarea Legii privind instituirea Zilei "Sveti Sava", sărbătoare a minorităţii sârbe din România.

Legea nr.94/2019 stipulează că, la această dată, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile aflate în subordine sau în coordonarea acestora, societatea civilă sau persoane fizice şi juridice pot organiza sau participa la programe şi manifestări culturale, educative, artistice, cu caracter social sau ştiinţific consacrate promovării minorităţii sârbe din România. Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni şi/sau aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

***

În prezent, cea mai mare parte a sârbilor din România trăieşte în circa şaizeci de localităţi din vestul şi sud-vestul ţării, începând cu satul Turnu şi oraşele Nădlac şi Arad de pe Mureş, până la comuna Sviniţa de la Dunăre (judeţele Arad, Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi). Numărul sârbilor este în scădere constantă, conform statisticilor Episcopiei sârbe de Timişoara, în 1924 erau 44.078, în urma recensământului din 2002 - 22.561. Potrivit recensământului din 2011, în România trăiesc puţin peste 18 mii de sârbi (18.076, dintre care 16.805 au declarat că vorbesc sârba ca limbă maternă), ceea ce reprezintă mai puţin de 0,1% din totalul populaţiei ţării, notează https://savezsrba.ro/. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, Irina Andreea Cristea; editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Elevii Liceului Teoretic 'Dositei Obradovici' din Timişoara prezintă un spectacol cu ocazia sărbătorii Sfântul Sava.